Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că noul examen de Bacalaureat, prevăzut în proiectul legii învățământului preuniversitar, ar urma să se aplice în anul 2027, iar ”pentru a asigura echitatea”, la proba scrisă din cadrul examenului vor fi verificate ”competenţele, și nu cunoştinţele, la toate disciplinele din trunchiul comun”. ”Dacă într-o şcoală vom avea o oră de matematică pe săptămână şi într-o altă şcoală trei-patru ore de matematică pe săptămână, subiectele vor fi concepute astfel încât să fie calibrate pentru cei care fac o oră pe săptămână”, a precizat ministrul.
”Bacalaureatul ar urma să se aplice în anul 2027, după ce o generaţie întreagă va fi parcurs întreg ciclul învăţământului liceal. Dacă în anul 2023, în toamna anului viitor, vom reuşi să avem planuri-cadru noi în care trunchiul comun să fie 50%, specializarea să fie 20% din planul-cadru şi curricumul la decizia şcolii să fie extins până la 30%, trebuie să judecăm acel Bacalaureat prin prisma planurilor-cadru care vor fi, nu prin prisma celor care sunt și sunt învechite de cel puțin 15-20 ani”, a spus Sorin Cîmpeanu vineri, într-o emisiune la B1 TV.
Ministrul Educației a arătat că la proba scrisă a examenului, ”pentru a asigura echitatea, ar urma să se verifice competenţele, și nu cunoştinţele, la toate disciplinele din trunchiul comun, respectiv Limbă română şi Matematică, într-o proporţie de cel puţin 40%”. ”Adăugăm Geografie şi Istorie până la 60%, după care venim cu Fizică, Chimie, Biologie într-o proporţie mai mică şi cu Economie sau o altă disciplină din domeniul disciplinelor socio-umane.
Aceste verificări ar urma să se facă la nivelul competenţelor de bază. Mai clar, dacă într-o şcoală vom avea o oră de matematică pe săptămână şi într-o altă şcoală trei-patru ore de matematică pe săptămână, subiectele vor fi concepute astfel încât să fie calibrate pentru cei care fac o oră pe săptămână. Asta înseamnă că vom avea o probă unică de Bacalaureat”, a precizat Sorin Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a mai arătat că, în momentul de față, ”Bacalaureatul este un simplu paşaport pentru acces în facultate, nu-ți oferă niciun fel de certificare pentru piaţa muncii și nici măcar pentru domeniul universitar”, iar ”acest lucru urmează să se schimbe”:
”Cum? Având acele competenţe care să fie organizate serios şi credibil. În momentul de față, o spun cu toată răspunderea și cu tristețe, competenţele se iau doar dacă deschizi uşa, atât, nu au niciun fel de credibilitate. Nu folosesc la nimic absolvenților de liceu cu diplomă de bacalaureat. Acest lucru trebuie să se schimbe. Ce competenţe trebuie să verificăm? Cine poate nega importanța digitalului? Trebuie să verificăm competenţe digitale de bază. Cine poate nega importanța comunicării într-o lume în care, cu sau fără voia noastră, interacțiunea la nivel european și la nivel global este din ce în ce mai mare? Competenţele pentru limbile de circulaţie internaţională la nivel de bază, minim, echivalent B1 din Cadrul european al limbilor străine, sunt iarăși un lucru bine-venit.”
În ceea ce privește proba scrisă, facultativă, care nu condiționează promovarea examenului de Bacalaureat, Sorin Cîmpeanu a explicat că pentru elevul care a promovat proba de competenţe digitale de bază, ”dar se simte bun în programare, şcoala va fi obligată să-i ofere acces la o probă în care să demonstreze competenţa de programator”. ”Sau a promovat proba de limba engleză la nivel de bază, vrea să arate că e un bun cunoscător al literaturii engleze, şcoala va fi obligată să-i organizeze această probă”, a adăugat ministrul Educației.
Potrivit proiectului legii învățământului preuniversitar, aflat în consultare publică până pe 24 august, examenul național de bacalaureat va consta în susținerea următoarelor probe:
-
- A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
- B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;
-
- C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;
- D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
- E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:
- a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
- f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.
- Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;
- b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
- c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;
- Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării, li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţe specifice profilului sau specializării corespunzător probei susținute.
Citește și:
- Proiectele legilor educației, lansate în consultare publică. Ce schimbări ar urma să aibă loc în învățământul preuniversitar – documente
- Noua lege a educației – proiect: Fără note la Arte și Sport, examen de admitere la colegii, un nou tip de Bacalaureat/ Media din gimnaziu nu va mai conta la intrarea la liceu
