Ministrul Educației: Sistemul de educaţie va funcţiona din septembrie 2023 pe cu totul alte baze/ Este nevoie de o evaluare standardizată

Standardizarea evaluării este un deziderat care trenează de mult timp, iar din septembrie 2023 sistemul de educaţie din România va funcţiona pe cu totul şi cu totul alte baze, a declarat, joi, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la conferinţa de lansare a „Raportului privind nivelul de literaţie a elevilor din România”, elaborat de BRIO, relatează Agerpres. Raportul arată că 42% din elevii români au obținut scorul „nefuncțional” la testele de literație.

”Competenţele de literaţie sunt esenţiale pentru parcursul educaţional al unui elev și sunt extrem de importante pentru dezvoltarea adulţilor. Pentru a aprecia corect aceste competenţe de literaţie în scopul adoptării acelor măsuri care să îmbunătăţească aceste competenţe este nevoie de o evaluare standardizată. Standardizarea evaluării este un deziderat care trenează de mult timp.

Tot de mult timp ştim că avem probleme din perspectiva competenţelor de literaţie, din perspectiva alfabetizării. Ne-o spun testele PISA, ne-o spun testele TIMSS, o spun rezultatele de la examenele naţionale, ne-o spun universităţile care deplâng nivelul scăzut de alfabetizare, îndeosebi alfabetizare ştiinţifică în rândul absolvenţilor de învăţământ preuniversitar”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Ministrul a arătat că ”avem o serie de oportunităţi”, iar prima dintre ele se numeşte „România Educată”, care ”se concentrează foarte mult nu numai pe componenta de evaluare, ci pe componenta de construcţie a unui curriculum care să genereze acele competenţe care în momentul în care sunt evaluate să ne demonstreze că suntem într-o situaţie mult mai bună decât cea care a fost prezentată”.

”România Educată va fi pusă în practică conform termenelor stabilite. Vă spun că sistemul de educaţie din România va funcţiona începând cu septembrie 2023, nu mai este mult, pe cu totul şi cu totul alte baze. Aceasta este oportunitatea esenţială. O altă oportunitate este aceea a conjugării fără precedent a eforturilor resurselor din mediul public şi mediul privat. (…) O altă oportunitate este a PNRR, în care există 3,6 miliarde de euro disponibili pentru a fi investiţie în educaţie. Aceşti 3,6 miliarde de euro sunt sub tutela România Educată”, a precizat ministrul Educaţiei.

Concluziile Raportului Național de Literație

„Raportul privind nivelul de literație al elevilor din România”, lansat joi de Brio (platformă de teste standardizate pentru elevi) alături de alte 7 organizații non-profit specializate în domeniul educației, a fost realizat în baza rezultatelor pe care peste 47.000 de elevi din toată țara, din clasele I-VIII, le-au obținut la teste de literație.

”Rezultatele astfel colectate arată că 42% dintre elevi au obținut scorul <nefuncțional>, ceea ce îi plasează în poziția de analfabetism, în timp ce aproximativ 20% dintre elevii care s-au testat (8% din populația școlară) sunt la limita de a trece în categoria de <minim funcțional>. Din totalul de teste colectate, doar 11% din elevi se plasează în categoria <funcțional> și au dovedit că au capacitatea de a localiza, înțelege și sintetiza informația dintr-un text scris”, se arată într-un comunicat de presă al inițiatorilor.

Ce arată raportul:

• Prin platforma BRIO, în ultimele 15 luni, mai mult de 47.000 de elevi din România au avut posibilitatea de a face în mod gratuit teste de literație, care le-au indicat nivelul pe care îl au în ceea ce privește capacitatea de înțelegere a unui text scris. Scorul mediu al tuturor acestor teste este de 26.9 puncte. Punctajul indică un nivel mediu, minim funcțional al elevilor din România. Din totalul de teste, 45% dintre elevi, adică aproximativ 15-20% din populația școlară, sunt la baza absolută a capacității testului de a putea formula evaluarea.
• Rezultatele obținute de elevii din România la testele de literație îi plasează la aproximativ 7 puncte peste nivelul nefuncțional al literației, ceea ce înseamnă competențe limitate la utilizarea unui limbaj foarte simplist, incapacitatea de a identifica personaje dacă nu sunt nominalizate explicit în text și localizarea informației doar într-un context clar, prezentat în propoziții scurte și evident conectate. Astfel, 42% dintre elevi testați s-au încadrat la nivelul „nefuncțional”, în timp ce 47% dintre cei testați au obținut rezultatul „minim funcțional”.
• Rezultatul maxim la testele de literație a fost obținut doar de 11% din elevii claselor I-VIII, care au dovedit că pot extrage și folosi informațiile dintr-un text dat, desprind concluzia și înțeleg mesajul global și, în egală măsură, pot face diferite interpretări, stabilesc relații de tip cauză-efect și găsesc asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte extrase din text.
• Pentru toate categoriile de vârstă cuprinse în raport (6-14 ani), fetele au arătat un nivel mai ridicat de performanță în comparație cu băieții, la toate competențele evaluate (localizarea, înțelegerea și sintetizarea informației). Diferența de punctaj dintre grupele de sex este cuprinsă între 2.24 – 3.98 puncte. Cu toate acestea, băieții au avut o frecvență crescută în privința testării, de aceea, aceștia au o pondere de 52% pentru întreg eșantionul analizat în raport, iar fetele de 48%. În ceea ce privește categoriile de vârsta și sex, cel mai mare decalaj a fost înregistrat pentru elevii de 13 ani, unde nivelul de literație al fetelor este cu 3.98 puncte mai mare decât rezultatele obținute de băieți.
• Competențele măsurate pe fiecare categorie de vârstă cuprinsă între 6 ani – 14 ani prezintă în general  o distribuire relativ uniformă a nivelului de literație. Cea mai mare diferență este înregistrată la competența de localizare a informației, cu o diferență de până la 11% între extremele procentuale, astfel că 38% dintre elevii din categoria de vârstă de 9 ani sunt la nivelul „nefuncțional” și 49% dintre cei cu vârstă de 11 ani. Pe competența de înțelegere a informației, diferențe este de până la 8% între extremele procentuale, respectiv 41% pentru categoria de vârstă de 11 ani și 49% pentru cea de 9 ani.

„Raportul privind nivelul de literație al elevilor din România” a fost realizat în baza rezultatelor a 31590 de aplicări valide ale testelor de literație colectate în perioada ianuarie 2021 – aprilie 2022. Eșantionul este reprezentat de elevi cu vârsta cuprinsă între 6-14 ani, înscriși în sistemul public de învățământ, activi din punct de vedere educațional. Raportul poate fi descărcat de AICI.