Înlocuirea notelor la educație plastică, educație muzicală și educație fizică cu un set de calificative, renunțarea la teze și pilotarea unor evaluări standardizate transdisciplinare începând cu anul școlar 2022-2023 (una la începutul anului școlar, o alta la finalul anului școlar) sunt trei din propunerile Consiliului Național al Elevilor (CNE) în ceea ce privește sistemul de evaluare din România.
Propunerile sunt cuprinse în raportul ”Încotro se îndreaptă evaluarea?”, realizat de Consiliul Național al Elevilor în baza unei consultări la care au luat parte 16.172 de elevi din toată țara, și vin în contextul discuțiilor anunțate de ministrul Educației cu privire la modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
”Reforma în sistemul educațional din România a început cu modificarea structurii anului școlar, care presupune inclusiv adoptarea unor măsuri complementare de adaptare a instrumentelor de evaluare la noul mod de împărțire al modulelor de învățare. Este important ca, începând de acum, să facem pași spre introducerea unor instrumente de evaluare care să asigure deprinderea, de către elevi, a unor competențe necesare pentru buna integrare în societate și pe piața muncii și, în același timp, care să promoveze evaluarea ritmică ca mijloc de învățare continuă”, se arată în raport.
CNE lansează astfel o serie de propuneri și recomandări ”în contextul în care a fost anunțat faptul că deciziile cu privire la implementarea unor reforme în sistemul de evaluare din România vor fi luate în luna aprilie 2022”, printre care se numără următoarele:
- pilotarea, la nivel de sistem, începând cu anul școlar 2022-2023, a unor evaluări standardizate transdisciplinare (una la începutul anului școlar, respectiv una la finalul anului școlar), prin care să fie evaluată deprinderea competențelor-cheie prevăzute de Legea educației naționale;
- înlocuirea lucrărilor scrise semestriale (teze) cu alte instrumente de evaluare sumativă, care să permită axarea pe feedback oferit individual fiecărui elev;
- înlocuirea notelor oferite la disciplinele aferente ariei curriculare Arte, respectiv la educație fizică și sport (discipline prin care se pune accent pe aptitudinile elevilor) cu un set de calificative;
- elaborarea de către Ministerul Educației și Centrul Național de Politici șiEvaluare în Educație a unor ghiduri metodologice care să sprijine cadrele didactice în elaborarea și utilizarea unor instrumente de evaluare moderne, care să combine evaluarea cunoștințelor elevilor cu abilitatea de a le aplica în diverse spețe teoretice și aplicații practice;
- implementarea unor programe de formare inițială și continuă a cadrelor didactice, prin care să se pună accent pe modalitățile de utilizare a unor instrumente de evaluare moderne, axate pe evaluarea gradului de deprindere a unor competențe-cheie.
- stabilirea clară a unor standarde de învățare, a unor trepte de evoluție și a unor descriptori ai performanței, care să definească nivelul estimat de învățare și caracteristicile activităților ce ar trebui realizate de elevi.
Raportul integral poate fi consultat AICI.
Câteva dintre întrebările la care au răspuns elevii în cadrul consultării organizate de CNE:
Cum consideri că ar trebui să se desfășoare procesul de evaluare de etapă?
- 56,4% dintre elevi sunt de părere că este nevoie ca tezele să fie înlocuite cu instrumente de evaluare care să permită profesorului să ofere un feedback comprehensiv elevului,
astfel încât să poată fi adoptate măsuri remediale de învățare. La polul opus, 18% sunt de părere că evaluarea sumativă a elevilor ar trebui să se desfășoare prin intermediul clasicelor teze.
În ce măsură consideri că actuala formă de evaluare (prin teste, evaluări orale, teze etc.) poate reflecta nivelul real de cunoștințe și competențe pe care le are un elev?
- 20.5% dintre elevi consideră că evaluarea actuală nu reflectă deloc nivelul de cunoștințe și competențe ale unui elev. În același timp, 31.8% dintre respondenți susțin că actuala formă de evaluare reflectă într-o mică măsură, 33.3% într-o oarecare măsură, iar 14.4% afirmă că actuala formă de evaluare poate oferi o imagine clară a cunoștințelor și competențelor asimilate de către elev într-un anumit interval de timp.
Care consideri că este cel mai eficient mod de evaluare folosit la acest moment în școli?
- Cel mai eficient mod de evaluare folosit la acest moment în școli, în opinia a 68,3% dintre respondenți, sunt experimentele și activitățile practice. Aproape jumătate dintre respondenți, 45,4%, susțin faptul că evaluarea realizată prin intermediul referatelor și proiectelor asigură eficiență, în timp ce 24,1% dintre persoanele chestionate menționează faptul că testele și evaluările reprezintă cel mai eficient instrument actual de evaluare. Totodată, 18,8% dintre respondenți afirmă faptul că evaluările orale sunt, în acest moment, cele mai eficiente în momentul în care ne raportăm la o evaluare eficientă.
Consideri oportună introducerea unor evaluări cu subiect unic la nivel național, organizate la începutul, respectiv la sfârșitul anului școlar, care să stea la baza unui plan individual de învățare?
- Peste 57,4% dintre elevi consideră benefică introducerea unor evaluări standardizate, cu subiect unic la nivel național, la începutul, respectiv la sfârșitul anului școlar, care să fie utilizate pentru monitorizarea evoluției elevilor și pentru identificarea unor măsuri de sprijin, în timp ce 42,6% susțin contrariul.
Te-ai simțit vreodată presat de sistemul de evaluare?
- 93,9% dintre elevii care au participat la consultare afirmă că s-au simțit presați de sistemul de evaluare, în timp ce doar 6,1% susțin contrariul.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, declara săptămâna trecută că susține eliminarea tezelor, propunerea urmând să facă obiectul unor consultări care se vor finaliza cu modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, până la sfârșitul lunii aprilie. ”Cu această ocazie, vom vedea și care este modalitatea de încheiere a mediilor. Aș prefera ca mediile să fie anuale”, spunea ministrul.
