70% dintre părinți vor ca școala să înceapă în format clasic, cu toți copiii în clase, în luna februarie, 19% susțin sistemul hibrid (jumătate dintre elevi în clase și cealaltă jumătate acasă, online), iar 4% consideră că învățarea ar trebui să continue exclusiv în sistem online, arată un sondaj IRES, realizat în rândul părinților în perioada 18 – 22 ianuarie.
Potrivit cercetării, șapte din zece părinți și-ar dori ca activitatea didactică să se desfășoare în sistem clasic, cu toți copiii la clase, însă 1 din 5 ar prefera sistemul hibrid. Respondenții care locuiesc în mediul rural și-ar dori, mai curând, sistemul clasic de învățământ, pe când cei din mediul urban – mai degrabă sistemul hibrid. Pe măsură ce scade vârsta copiilor, crește preferința părinților pentru sistemul clasic de învățământ, cu toți copiii la clasă.
Întrebați când ar fi potrivit să înceapă școala sau grădinița în format fizic, trei sferturi dintre părinți au spus că ar dori ca ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, 2 din 10 – după ce rata de infectare scade sub 3 la mie, iar 6% – după ce 70% din populație a fost deja imunizată.
Studiul mai relevă că 86% dintre părinții respondenți au auzit anunțul președintelui Klaus Iohannis cu privire la redeschiderea școlilor și grădinițelor începând cu semestrul al doilea al anului școlar în curs, iar aproape nouă din zece au o părere bună sau foarte bună despre acest aspect. Pe măsură ce crește nivelul educației și al veniturilor, intervievații au, în proporții mai mari, păreri proaste sau foarte proaste cu privire la redeschiderea școlilor.
Potrivit cercetării, părinții copiilor de liceu își doresc în mai mică măsură începerea școlii fizice, cu toate că ei sunt și cei mai nemulțumiți de școala online. La polul opus, părinții copiilor de grădiniță sunt cei care cred în proporțiile cele mai crescute că activitatea didactică din februarie ar trebui să se desfășoare față în față.
Studiul mai arată că peste jumătate dintre intervievați (56%) consideră că decizia autorităților privind redeschiderea școlilor și grădinițelor depinde în foarte mare sau mare măsură de vaccinarea anti COVID-19 a cadrelor didactice și a personalului auxiliar prezent în unitățile de învățământ.
În același timp, peste 50% dintre părinți spun că ar dori ca profesorii, educatorii și personalul auxiliar de la școala sau grădinița frecventată de copilul lor să se vaccineze anti COVID-19, însă 7 din 10 părinți spun că și-ar trimite copilul la școală sau la grădiniță chiar dacă ar ști că va avea la clasă/grupă profesori/educatori care nu s-au vaccinat anti-COVID-19.
Intervievații sunt mai curând îngrijorați de riscul îmbolnăvirii cu COVID-19 a unor membri din familia lor (45%), decât a copiilor (42%) sau a lor, personal (37%).
În opinia părinților, principalele măsuri care trebuie luate de autorități în vederea deschiderii școlilor și grădinițelor sunt: implementarea măsurilor stricte de distanțare, măsurarea temperaturii, purtarea măștilor etc. (56%), testarea periodică, utilizând teste rapide, a personalului didactic (39%), vaccinarea personalului didactic și nedidactic (27%) sau testarea periodică a copiilor (26%).
Aproape trei sferturi dintre respondenți cred că distanța fizică între elevi, care ar trebui respectată, ar trebui să fie de 1,5 m sau mai mică, iar 5% consideră că nu este necesară distanțarea elevilor.
Ce spun părinții despre școala online
Conform sondajului, mai mult de jumătate dintre părinții elevilor din preuniversitar se declară mulțumiți de școala online: 53% sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de modul în care s-a derulat educația online, în timp ce 44% spun, însă, că sunt mai curând nemulțumiți (destul de nemulțumit și foarte nemulțumit).
Părinții din urban sunt cei mai mulțumiți de școala online, la fel și părinții cu studii superioare, la fel și părinții copiilor din ciclul primar. La polul opus se situează părinții elevilor de liceu, dar și părinții cu studii elementare, aceste două categorii fiind și cele care au cele mai mari dificultăți în a-și ajuta copiii cu materia școlară.
4% dintre respondenți declară că, din 8 noiembrie 2020, copiii lor nu au făcut școală online. O proporție mai mare a acestora se regăsește în rândul părinților tineri (18-34 ani), cu nivel scăzut de educație, venituri mici, care nu folosesc internetul și care au atât copii de vârstă școlară, cât și preșcolară. Principalele motive pentru care nu au participat la orele online țin de lipsa echipamentelor necesare derulării unor astfel de activități sau lipsa accesului la internet.
Principalele avantaje percepute ale școlii online, comparativ cu cea față în față, sunt obișnuirea cu tehnologia și timpul mai mult petrecut cu părinții (câte 24% din respondenți); totuși, aproximativ o cincime dintre intervievați consideră că școala online nu are avantaje.
Cele mai importante dezavantaje percepute de părinți ale școlii online sunt lipsa interacțiunii cu copiii de aceeași vârstă (64%) și petrecerea timpului îndelungat în fața ecranelor (56%), dar sunt menționate și dezavantaje precum lipsa de motivație/atenție a elevilor (32%), lipsa adaptării conținutului educațional la predarea online (30%), dependența de echipamente și dispozitive (29%) și cheltuielile suplimentare pentru achiziția celor din urmă (28%), precum și alte motive.
Sondajul mai arată că interacțiunile directe cu colegii și profesorii reprezintă principalul lucru care le-a lipsit elevilor în perioada derulării cursurilor online (45% – apropierea colegilor/prietenilor, 49% – relația față în față cu profesorii, 4% – colegii și profesorii, în egală măsură).
Studiul desfășurat de IRES, în parteneriat cu Fundația Viață și Lumină și Asociația Mame pentru Mame, a fost realizat pe un eșantion de 1428 de persoane (părinți de școlari – 1224, părinți de preșcolari: 364), în perioada 18 – 22 ianuarie 2021. Eroarea maximă tolerată a studiului este de ± 2,85%.
Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate AICI
