Cabinetul Cîţu îşi propune în programul de guvernare pentru care, miercuri, va cere votul de învestitură al Parlamentului, mai multe măsuri pe termen scurt şi mediu pentru extinderea accesului la educaţie de calitate pentru toţi elevii, pentru îmbunătăţirea formării cadrelor didactice, pentru finanţarea unităţilor de învăţământ din zone vulnerabile, precum şi pentru digitalizarea unităţilor de învăţământ, relatează Agerpres.
Pentru extinderea accesului la educaţie de calitate pentru toţi elevii se are în vedere alocarea a 6% din PNRR pentru educaţie; deschiderea unor linii de finanţare din fonduri europene pentru construcţia şi/sau modernizarea creşelor şi grădiniţelor sau a altor tipuri de unităţi care furnizează servicii de timpuriu, cu prioritate în zonele cu deficit de ofertă educaţională pentru segmentul de vârstă 0 – 6 ani; deducerea parţială a investiţiei din impozitele plătite de către companiile cu peste 100 de angajaţi pentru a le încuraja să construiască grădiniţe şi creşe; continuarea programelor de sprijin financiar pentru familiile cu posibilităţi reduse, pentru asigurarea pachetului educaţional: acordarea de tichete valorice, vouchere, ghiozdane şi rechizite, din fonduri europene; generalizarea programului „masă caldă la şcoală” şi „şcoală după şcoală”.
Guvernul ar urma, conform documentului, să adopte şi să implementeze o strategie naţională pentru creşterea gradului de cunoaştere a limbii române de către cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale. Se au în vedere: finanţarea unui program de schimburi de elevi, cu scopul de a avea posibilitatea utilizării (mai extinse) a limbii române; finanţarea unor tabere de limbă română pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale; finanţarea fondului de carte în limba română pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale (inclusiv carte digitală).
Coaliţia de guvernare îşi propune, de asemenea, introducerea bacalaureatului diferenţiat în învăţământul românesc; realizarea unei evaluări complexe a copiilor la intrarea în sistemul de educaţie; dezvoltarea unui mecanism de monitorizare permanentă a evoluţiei educaţionale a unui copil (situaţia şcolară, evaluare psiho-socială şi comportamentală, activităţi extracurriculare) şi semnalizarea din timp a situaţiilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii.
Pentru îmbunătăţirea formării cadrelor didactice, programul de guvernare prevede: focalizarea formării cadrelor didactice către dezvoltarea competenţelor digitale şi de realizare şi utilizare a resurselor educaţionale deschise; revizuirea tuturor programelor de formare continuă disponibile cadrelor didactice şi dezvoltarea sistemelor de recunoaştere şi validare a învăţării dobândite în contexte informale şi non-formale; introducerea sistemului dublei specializări în formarea iniţială a cadrelor didactice.
La capitolul infrastructură educaţională, siguranţa spaţiilor de învăţământ, se au în vedere investiţii prin programele de dezvoltare locală în 2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli (construcţii noi şi reabilitări), cu o valoare de 12,5 miliarde de lei; 2.000 şcoli (construcţii noi şi reabilitări), cu o valoare de 10 miliarde de lei; 40 campusuri şcolare (şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de lei; 30 cămine studenţeşti (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de lei); 8 centre universitare – reabilitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de lei; 40 tabere şcolare, cu o valoare de 1 miliard de lei.
Pentru digitalizarea unităţilor de învăţământ se propune: dezvoltarea Platformei E-portofoliu care va gestiona portofoliile educaţionale digitale ale elevilor, profesorilor şi şcolii (portofoliul va fi generat automat, după completarea catalogului electronic, şi va cuprinde note, evaluarea sumativă a elevilor pe întreg parcursul şcolar, observaţiile consilierilor şcolari, finalizându-se cu realizarea unui profil şi a unor recomandări de recuperare, dacă este cazul); realizarea şi aplicarea bateriilor de teste standardizate digitale în vederea orientării profesionale şi vocaţionale a tuturor elevilor; operaţionalizarea Bibliotecii Virtuale şi asigurarea de resurse educaţionale deschise pentru care să acopere integral conţinuturile aferente pregătirii elevilor pentru examenele naţionale până în anul 2021.
De asemenea se are în vedere accesibilizarea tuturor resurselor educaţional digitale (inclusiv a Bibliotecii Virtuale) şi pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale şi asigurarea tuturor fondurilor necesare pentru acest scop; implementarea generalizată a Catalogului Virtual începând cu anul şcolar 2022 – 2023; conectarea la internet a tuturor unităţilor de învăţământ în regim de urgenţă; transparentizarea managementului şcolar prin publicarea pe pagina web a fiecărei unităţi de învăţământ a tuturor documentelor de interes public (regulament intern, decizii CA, execuţie bugetară, rapoarte, evaluări externe etc); asigurarea competenţelor digitale şi de integrare a tehnologiei în formarea iniţială şi continuă, prin module de tehnologie în programele academice universitare; alinierea unităţilor de învăţământ la conceptul de „Smart School”, în concordanţă cu Strategia de Digitalizare a Educaţiei din România 2021 – 2027.
Deopotrivă, programul de guvernare prevede finanţarea unor pachete de sprijin pentru şcolile din mediul rural şi/ sau din comunităţi dezavantajate, pentru a atrage cadre didactice motivate şi pregătite care să asigure educaţie de calitate copiilor din aceste zone.
Program de guvernare/ document. Învățământul preuniversitar – obiective:
”Educația timpurie: Acces pentru toți copiii în creșe și grădinițe
1. Educația timpurie: Acces pentru toți copiii în creșe și grădinițe
2. Extinderea rețelei de creșe în sistemul public, astfel încât să crească rata de cuprindere a copiilor cu vârste între 0-3 ani;
3. Asigurarea finanțării per elev pentru învățământul antepreșcolar, conform prevederilor
legale, începând cu anul școlar 2021/2022;
4. Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani în învățământul preșcolar, până în anul 2025;
5. Realizarea standardelor specifice de asigurare a calității educației timpurii, inclusiv cele
privind spațiul educațional, dotările, activitatea psihopedagogică și activitățile suport (ex.
standarde privind îngrijirea, hrana copiilor, consilierea și serviciile medicale);
6. Dezvoltarea și actualizarea standardelor de pregătire și a standardelor ocupaționale pentru personalul din educația timpurie;
7. Actualizarea cadrului normativ privind construcțiile cu scop educațional, precum și
proiectarea unor modele arhitecturale standard pentru construcția de creșe și grădinițe, în
colaborare cu Ordinul Național al Arhitecților.
Învățământ primar și secundar: Servicii educaționale de calitate pentru toți elevii
1. Creșterea accesului și participării la educație de calitate pentru toți copiii, indiferent de
mediul de rezidență;
2. Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea
Europeană;
3. Scăderea semnificativă a ratei de analfabetism funcțional la copiii de 15 ani, similară
mediei europene, conform cifrelor furnizate de testele PISA;
4. Generalizarea programelor ”afterschool” în unitățile de învățământ de stat și creșterea
calității serviciilor oferite;
5. Oferirea serviciilor de consiliere și orientare (inclusiv logopedie) pentru toți elevii;
6. Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conținuturilor pe profilul celui care învață, pe competențele cheie și pe maximizarea potențialului fiecărui copil;
7. Formarea cadrelor didactice în acord cu arhitectura curriculară și pentru integrarea
tehnologiei în procesul educațional;
8. Valorificarea evaluărilor naționale și a evaluărilor curente, în vederea realizării
intervențiilor remediale pentru asigurarea progresului școlar;
9. Realizarea și implementarea standardelor de evaluare la fiecare disciplină și an de studiu;
10. Introducerea portofoliului educațional digital pentru actualizarea și monitorizarea
permanentă a parcursului educațional al fiecărui copil și identificarea imediată a măsurilor
remediale necesare; inclusiv din perspectiva activității extrașcolare;
11. Introducerea /pilotarea unor modele noi de formare și evaluare în ciclul superior al liceului (ex. bacalaureatul internațional);
12. Dezvoltarea unui sistem de identificare a ariilor de performanță ale elevilor (ex.
identificarea talentelor în sport, artă, șah, abilități practice etc.) și de sprijinire a celor cu
abilități și talente deosebite pentru a atinge excelența;
13. Creșterea alocării de fonduri pentru proiectele școlare și comunitare menite să promoveze interculturalitatea și diversitatea etnică, ca resurse și valori ale societății românești inclusiv prin includerea istoriei minorităților etnice în manualele și programele de istorie;
14. Regândirea arhitecturii învățământului preuniversitar pentru a răspunde nevoilor de
dezvoltare individuală a fiecărui tânăr, dar și evoluțiilor în vederea eliminării rupturii dintre
învățământul obligatoriu și piața muncii. Certificarea calificărilor din sistemul de
învățământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piața muncii sau în tranziția
către alte forme de educație, inclusiv la filiera teoretică (ex. certificări informatică, limbi
străine);
15. Reconfigurarea ciclurilor de învățământ astfel încât toate traseele educaționale să permită accesul spre o formă superioară de formare, indiferent de profilul urmat;
16. Realizarea rețelei școlilor pilot, în vederea implementării unor formule de
administrare/management descentralizate și a dezvoltării unor programe educaționale
inovative;
17. Creșterea puterii de decizie a consiliului de administrație prin implicarea acestuia în
procesul de selecție al managementului instituției de învățământ;
18. Veniturile realizate din gestionarea patrimoniului vor rămâne în proporție de 100% la
unitățile de învățământ preuniversitar;
19. Creșterea calității învățământului în mediul rural prin realizarea consorțiilor școlare rurale prin acordarea unui cost standard per elev mărit celor ce fuzionează.
Învățământ profesional și vocațional: Rute profesionale și vocaționale pentru o societate emergentă
1. Dezvoltarea rutelor de educație profesională în regim dual la nivel secundar și terțiar;
2. Scăderea numărului de elevi dintr-o grupă și creșterea numărului de grupe din clase în
învățământul profesional și vocațional;
3. Extinderea programelor de tip dual până la 30% din totalul programelor de educație
profesională;
4. Revizuirea ofertei educaționale, a curriculumului și a programelor pentru ruta tehnologică și profesională, pentru meserii emergente de pe pieței muncii naționale și internaționale;
5. Realizarea unui pachet de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate care accesează învățământul profesional și dual, din surse europene/guvernamentale;
6. Dezvoltarea campusurilor școlare, mai ales în localitățile care oferă educație profesională
în regim dual, pe baza indicatorilor din cadrul strategiei privind infrastructura școlară,
elaborată cu sprijinul Băncii Mondiale;
7. Dezvoltarea centrelor de învățământ dual, corelate cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă;
8. Crearea unui sistem național de monitorizare a inserției absolvenților pe piața muncii sau
a continuării studiilor într-o formă superioară de educație, prin interoperabilitatea
sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate (educație, muncă, finanțe etc);
Cariera didactică: Profesioniști în educație
1. Regândirea sistemului de formare inițială, valorificarea liceelor pedagogice în cariera
didactică și extinderea masteratului didactic, respectiv extinderea ofertei de cursuri
postuniversitare de conversie profesională;
2. Creșterea gradului de pregătire practică a profesionistului în educație și diversificarea
contextelor de formare (DPPD, Masterat didactic etc);
3. Formarea cadrelor didactice pentru identificarea situațiilor de risc de abandon școlar și
crearea instrumentelor necesare pentru gestionarea acestora;
4. Formarea specifică a cadrelor didactice pentru integrarea ȋn învățământul de masă a
elevilor cu CES;
5. Realizarea profilului de competențe al cadrului didactic pentru fiecare nivel de învățământ;
6. Dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare a impactului programelor de formare asupra calității procesului educațional;
7. Salarizarea atractivă diferențiată pe criterii de performanță și specificul comunității
educaționale;
8. Regândirea organizării examenului de titularizare la nivelul unității de învățământ si
redefinirea noțiunii de titularizare.
Managementul unităților de învățământ: Management profesionist în fiecare unitate de învățământ
1. Profesionalizarea managementului prin asigurarea accesului la programe de formare la
nivel de master și la resurse de calitate pentru directorii unităților de învățământ și pentru
aspiranții la cariera managerială;
2. Creșterea autonomiei unităților de învățământ atât în privința resursei umane,
curriculumului la decizia elevului/scolii/comunității, cât și a managementului financiar, pe
baza unor contracte de management cu indicatori măsurabili;
3. Digitalizarea proceselor de management și administrative la nivelul unităților de
învățământ preuniversitar;
4. Construirea unui sistem de Big Data și Inteligență artificială capabil să interpreteze datele, să identifice punctele slabe din sistemul de educație și să realizeze previziuni;
5. Susținerea financiară a autorităților locale pentru rezolvarea integrală a situațiilor unităților de învățământ cu toalete în curte, fără acces la apă și canalizare sau fără internet;
6. Clarificarea atribuțiilor și responsabilităților inspectoratelor școlare, în vederea reducerii
birocrației, a limitării suprapunerilor de responsabilități cu alte instituții și a eficientizării
activității acestora;
7. Identificarea și reabilitarea școlilor cu risc seismic sau cu vulnerabilități care afectează
semnificativ procesul educațional (grad de risc ridicat la incendiu, în domeniul sanitar etc).
8. Regândirea modului de organizare al concursului pentru managementul școlar, în acord cu descentralizarea și cu reforma administrativă pentru a fi organizate la nivelul unității de
învățământ;
9. Dezvoltarea unor instrumente de guvernanță care să stimuleze participarea activă a
partenerilor educaționali (precum reprezentanții elevilor, părinților, sindicatelor și ai
mediului privat);
Infrastructura școlară
1. Construirea de creșe și grădinițe, în acord cu obiectivele privind rata de cuprindere a
copiilor cu vârsta 0-6 ani;
2. Construirea de terenuri și săli de sport pentru unitățile de învățământ din zona educației
timpurii;
3. Realizarea unor proiecte cu versiuni moderne de arhitectură a instituțiilor educaționale care să faciliteze personalizarea educației pentru nevoile elevilor/studenților – inclusiv prin
utilizarea opțiunilor de digitalizare a resurselor învățării;
4. Elaborarea unui proiect național de reabilitare si extindere a rețelei de școli gimnaziale,
școli profesionale si licee, în conformitate cu Strategia privind infrastructura școlară;
5. Dezvoltarea laboratoarelor didactice atât în sfera preuniversitară cât și în sfera universitară;
6. Construcția și dezvoltarea de campusuri școlare de toate tipurile;
7. Construirea de internate/cămine studențești;
8. Dezvoltarea unor centre regionale responsabile cu dezvoltarea și asigurarea de resurse
pentru infrastructura IT din învățământul preuniversitar.”
Program de guvernare/document. Măsuri operaționale:
”a) Pentru extinderea accesului la educație de calitate pentru toți elevii:
➢ Alocarea a 6% din PNRR pentru educație;
➢ Deschiderea unor linii de finanțare din fonduri europene pentru construcția și/sau
modernizarea creșelor și grădinițelor sau a altor tipuri de unități care furnizează
servicii de timpuriu în baza unui plan național multianual de asigurare a necesarului
de unități de învățământ antepreșcolar și preșcolar, cu prioritate în zonele cu deficit
de ofertă educațională pentru segmentul de vârstă 0-6 ani;
➢ Organizarea stagiilor de formare a resursei umane din creșe și grădinițe;
➢ Deducerea parțială a investiției din impozitele plătite de către companiile cu peste
100 de angajați pentru a le încuraja să construiască grădinițe și creșe;
➢ Acordarea creditului fiscal pentru înscrierea copiilor la creșe și grădinițe.
Angajatorii vor avea posibilitatea de a acoperi parțial costurile de creșă și grădiniță
ale angajaților în schimbul unor deduceri de impozit;
➢ Continuarea programelor de sprijin financiar pentru familiile cu posibilități reduse,
pentru asigurarea pachetului educațional: acordarea de tichete valorice, vouchere,
ghiozdane și rechizite, din fonduri europene;
➢ Generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală”
➢ Aplicarea unui sistem unitar la nivel național de acordare a burselor pentru elevi
fără discriminare în funcție resursele bugetare ale comunităților locale;
➢ Realizarea unui program transparent de finanțare a internatelor școlare, care să
acopere în mod real cheltuielile de funcționare a acestora, inclusiv cele de personal;
➢ Organizarea examenului de evaluare a elevilor de clasa a VIII-a și ulterior a
bacalaureatului la limba și literatura română conform programei școlare speciale în
vigoare pentru învățământul în limbile minorităților naționale;
➢ Guvernul României va adopta și implementa o strategie națională pentru creșterea
gradului de cunoaștere a limbii române de către cetățenii români aparținând
minorităților naționale. Se au în vedere următoarele direcții de acțiune:
- o aplicarea prevederilor Legii educației naționale în privința predării limbii
române pentru elevi care studiază în limbile minorităților naționale; - o finanțarea unui program de schimburi de elevi, cu scopul de a avea
posibilitatea utilizării (mai extinse) a limbii române; - o finanțarea unor tabere de limbă română pentru elevii care studiază în limbile
minorităților naționale; - o finanțarea unui program de suport educațional, prin practica pedagogică a
studenților de la facultățile de limbă română în școlile și comunitățile
minorităților naționale; - o finanțarea fondului de carte în limba română pentru elevii care studiază în
limbile minorităților naționale (inclusiv carte digitală).
➢ Armonizarea abilităților cognitive și vocaționale ale elevilor și facilitarea
dezvoltării competențelor în cele cinci tipuri de literații: literația citirii/comunicării,
literația digitală, literația matematică, literația științifică și literația culturală;
➢ Introducerea bacalaureatului diferențiat în învățământul românesc;
➢ Oferirea posibilității de a organiza unități de învățământ în limbile minorităților
naționale, cu personalitate juridică proprie, care să dețină structuri în mai multe
unități administrativ teritoriale. Pentru aceste unități școlare se va oferi un
coeficient mărit al costului standard per elev având în vedere aria de acoperire
geografică mărită;
➢ Realizarea evaluării complexe a copiilor la intrarea în sistemul de educație;
➢ Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare permanentă a evoluției educaționale a
unui copil (situația școlară, evaluare psiho-socială și comportamentală, activități
extracurriculare) și semnalizarea din timp a situațiilor cu risc de părăsire timpurie
a școlii.
b) Pentru îmbunătățirea formării cadrelor didactice:
➢ Focalizarea formării cadrelor didactice către dezvoltarea competențelor digitale și
de realizare și utilizare a resurselor educaționale deschise;
➢ Includerea în formarea inițială a cadrelor didactice a unui modul special pentru
însușirea competențelor de predare în regim simultan, cu precădere pentru cadrele
didactice din educația timpurie și învățământul primar;
➢ Finanțarea de la bugetul de stat a locurilor de studiu alocate programelor de
masterat didactic;
➢ Revizuirea tuturor programelor de formare continuă disponibile cadrelor didactice
și dezvoltarea sistemelor de recunoaștere și validare a învățării dobândite în
contexte informale și non-formale;
➢ Introducerea sistemului dublei specializări în formarea inițială a cadrelor didactice;
➢ Configurarea unor trasee flexibile în carieră pentru cadrele didactice: mentorat,
coaching, asigurarea calității, cercetare, programe extracurriculare etc;
➢ Finanțarea din fonduri europene a proiectelor pentru formarea personalului de
sprijin (consilieri, psihologi, logopezi, profesori de sprijin și mentori școlari) și
pentru încadrarea lor în școli astfel încât raportul dintre consilieri și elevi să se
reducă la 1:400; posibilitatea școlilor de a contracta servicii specializate în cazul în
care nu pot angaja/nu au nevoie permanent de personal de sprijin.
c) Pentru infrastructura educațională, siguranța spațiilor de învățământ:
➢ Pentru accesul în mod egal la educație al copiilor și al tinerilor și asigurarea
condițiilor de desfășurare a procesului educațional într-un singur schimb, vor fi
realizate investiții prin programele de dezvoltare locală în: 2500 de creșe, grădinițe și școli (construcții noi și reabilitări), cu o valoare 12,5 miliarde de Lei; 2.000 școli (construcții noi și reabilitări), cu o valoare 10 miliarde de Lei; 40 campusuri școlare (școală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de Lei; 30 cămine studențești (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de Lei); 8 centre universitare – reabilitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de Lei; 40 tabere școlare, cu o valoare de 1 miliard de Lei.
➢ Dotarea corespunzătoare a spațiilor educaționale/ unităților de învățământ cu
mobilier modular ergonomic, materiale didactice și tehnologice adecvate erei
digitale;
➢ Extinderea infrastructurii pentru înființarea de noi clase, cu efective mai mici, acolo
unde școlile au cereri foarte mari, prin eliminarea excepțiilor cu privire la depășirea
numărului maxim de elevi din clasă, pe baza revizuirii legislației actuale;
➢ Achiziția de autobuze/microbuze școlare ajustate nevoilor unitatilor scolare;
➢ Accesibilizarea tuturor spațiilor educaționale pentru copii cu CES sau diverse
forme de handicap;
➢ Clarificarea și simplificarea procedurilor cu privire la obținerea autorizațiilor
sanitare și a avizelor ISU;
➢ Organizarea de programe educaționale în parteneriat cu reprezentanții societății
civile pentru reducerea fenomenului de bullying din școli;
➢ Mărirea fondurilor pentru proiecte școlare și comunitare menite să promoveze
interculturalitatea și diversitatea etnică, ca resurse și valori ale societății românești.
d) Pentru digitalizarea unităților de învățământ:
➢ Dezvoltarea Platformei E-portofoliu care va gestiona portofoliile educaționale
digitale ale elevilor, profesorilor și școlii. Portofoliul va fi generat automat, după
completarea catalogului electronic, și va cuprinde note, evaluarea sumativă a
elevilor pe întreg parcursul școlar, observațiile consilierilor școlari, finalizându-se
cu realizarea unui profil și a unor recomandări de recuperare, dacă este cazul;
➢ Realizarea și aplicarea bateriilor de teste standardizate digitale în vederea orientării
profesionale si vocaționale a tuturor elevilor;
➢ Operaționalizarea Bibliotecii Virtuale și asigurarea de resurse educaționale
deschise pentru care să acopere integral conținuturile aferente pregătirii elevilor
pentru examenele naționale până în anul 2021;
➢ Accesibilizarea tuturor resurselor educațional digitale (inclusiv a Bibliotecii
Virtuale) și pentru învățământul în limbile minorităților naționale și asigurarea
tuturor fondurilor necesare pentru acest scop;
➢ Implementarea generalizată a Catalogului Virtual începând cu anul școlar 2022-
2023;
➢ Conectarea la internet a tuturor unităților de învățământ în regim de urgență;
➢ Transparentizarea managementului școlar prin publicarea pe pagina web a fiecărei
unități de învățământ a tuturor documentelor de interes public (regulament intern,
decizii CA, execuție bugetară, rapoarte, evaluări externe etc);
➢ Asigurarea competențelor digitale și de integrare a tehnologiei în formarea inițială
si continuă, prin module de tehnologie în programele academice universitare;
➢ Alinierea unităților de învățământ la conceptul de „Smart School”, în concordanță
cu Strategia de Digitalizare a Educației din România, 2021-2027.
e) Pentru finanțarea unităților de învățământ din zone vulnerabile:
➢ Creșterea capacității instituționale a școlilor din zone defavorizate prin dezvoltarea
programelor de tip colaborativ între unitățile de învățământ din medii de rezidență
diferite;
➢ Finanțarea resurselor suplimentare pentru școlile care deservesc preponderent
comunități minoritare sau sărace, inclusiv pentru angajarea de personal suport și
activități de implicare a comunității în viața școlii, prin programe europene si
bugetul național;
➢ Finanțarea unor pachete de sprijin pentru școlile din mediul rural și/sau din
comunități dezavantajate, pentru a atrage cadre didactice motivate și pregătite care
să asigure educație de calitate copiilor din aceste zone;
➢ Oferirea pachetelor de servicii integrate pentru elevii cu risc crescut de abandon
școlar și celor cu cerințe educaționale speciale: servicii de consiliere, cazare,
servicii de masă, servicii medicale, servicii educaționale de sprijin, servicii sociale,
acces la echipamente și resurse educaționale specifice pentru cei cu nevoi
educaționale speciale sau cu diverse forme de dizabilitate etc;
➢ Acordarea de granturi, din fonduri europene, pentru dezvoltarea unor programe
educaționale inovative de către unitățile de învățământ.”
Creşteri graduale, până în 2024, pentru finanţarea educaţiei
Program de guvernare/document. Obiective-cheie naționale:
”Programul de guvernare își propune să demareze implementarea viziunii dezvoltate în
cadrul Programului Național „România Educată” propus de Președintele României. Pentru
operaționalizarea acestei viziuni, Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării.
Sunt prioritare următoarele obiective cu rol de reglementare a sistemului:
1. Revizuirea cadrului normativ național pentru a oferi coerență, predictibilitate și
stabilitate sistemului care sa garanteze preluarea drepturilor câștigate si prezente in
legislația in vigoare pentru învățământul în limbile minorităților naționale cat si
debirocratizarea in vederea ușurării procesului de înființare de unități școlare
preuniversitare si universitare. Reforma carierei didactice. Regândirea și flexibilizarea
formării inițiale pe baze solide, mai ales prin activități practice la clasă, sub îndrumarea
unor mentori cu experiență, dar și modele de bună practică din țară și din străinătate;
formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel național și comunitar.
Implementarea unor politici meritocratice de salarizare. Schimbarea modului de
evoluție în carieră și diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării
abordărilor trans- și inter-disciplinare;
2. Regândirea și profesionalizarea guvernanței sistemului de educație în concordanță cu
reforma administrației publice;
3. Crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educație, atât la nivel central,
cât și local și corelarea cu sistemul de finanțare; Corelarea sistemului de evaluare la
programele de evaluare standardizate internațional care au scopul de a măsura cât de
bine sunt pregătiți elevii să facă față provocărilor vieții active sau vieții educaționale;
4. Digitalizarea procesului educațional și interconectarea bazelor de date, atât la nivel de
sistem educațional, cât și în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate:
Wi-Fi Campus pentru toate școlile și universitățile de stat din România + Biblioteca
Virtuală + îmbunătățirea competențelor digitale atât pentru elevi, cât și pentru
profesori;
5. Programe de incluziune socială și oferirea de șanse egale la educație pentru reducerea
părăsirii timpurii a școlii și a analfabetismului funcțional;
6. Crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional și vocațional, care să
includă toate nivelurile de calificare. Învățământul profesional redevine un nod esențial
al legăturii educației cu piața muncii, nemaifiind considerat o opțiune negativă a
candidaților;
7. Profesionalizarea managementului unităților și instituțiilor de învățământ, astfel încât
să se asigure stabilitatea, coerența și competența în procesul de conducere a acestora;
8. Regândirea infrastructurii educaționale și de cercetare, pe baza tendințelor
demografice, migratorii și socio-economice, pentru a reduce decalajele și a crește
performanța sistemului de educație și cercetare. Introducerea considerentelor legate de
sustenabilitate și protecția mediului în abordarea investițiilor în infrastructura școlară;
9. Promovarea integrității și eticii în sistemul educațional. Realizarea unui Registru Unic
Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studiu (RUNIDAS) prin interconectarea
și completarea bazelor de date din sistemul de învățământ preuniversitar – Sistemul
Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), REI si respectiv din
sistemul de învățământ superior – Registrul matricol unic al universităților din România
(RMUR) si ANS, în vederea urmăririi parcursului educațional al absolvenților, precum
și pentru prevenirea fraudelor în domeniul diplomelor/actelor de studii. RUNIDAS va
cuprinde toate tezele de licență, disertațiile și lucrările de doctorat, dar și diplomele de
bacalaureat, licență, master și doctor, eliberate de către unitățile și instituțiile de
învățământ din România și va putea fi interogat în condițiile respectării prevederilor
GDPR și a legislației privind drepturile de autor. Pentru o susținere eficientă a eguvernanței, RUNIDAS va putea fi conectat cu Registrul de Evidență al Salariaților
din România (REVISAL), precum și cu Baza de date a Evidenței Populației.”
