Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat, vineri, în consultare publică, Strategia de Digitalizare a Educaţiei în România 2021 – 2027, care îşi propune, între altele, alfabetizarea digitală a cel puţin 90% din populaţia ţării şi dotarea tuturor şcolilor din ţară cu infrastructură şi resurse tehnologice. Potrivit ministrului Educaţiei, Monica Anisie, strategia cuprinde un nou curriculum şcolar, concentrat pe pregătirea unor meserii ale viitorului, care să cultive curiozitatea, interesul pentru lumea actuală, creativitatea, pasiunea şi independenţa în gândire a copiilor, spiritul civic.
„După un lung şir de consultări cu industria IT şi telecomunicaţii, cu societatea civilă, cu partenerii de dialog social, lansăm strategia de digitalizare a educaţiei din România 2021-2027 SMART.Edu. Această strategie trebuie să devină un proiect de ţară pentru că, dacă ne dorim să construim o Românie modernă, trebuie în primul rând să construim o Românie educată. Până la acest moment, România nu a avea o strategie naţională privind digitalizarea sistemului de educaţie şi formarea, iar aceasta, aşa cum am mai spus, pentru mandatul meu de ministru reprezintă un proiect prioritar. Este un angajament îndrăzneţ pentru generaţiile viitoare, pe care toţi miniştrii Educaţiei trebuie să şi-l asume în următorii ani, indiferent de apartenenţa lor politică”, a afirmat Monica Anisie, la conferinţa organizată pentru lansarea Strategiei de digitalizare a educaţiei din România, conform Agerpres.
Ea a adăugat că această strategie a apărut pentru că realitatea o impunea şi că, „din motive neînţelese sau pentru că au fost alte viziuni în ceea ce priveşte priorităţile”, digitalizarea nu a fost efectiv în agenda a miniştrilor Educaţiei din ultimii ani, decât la nivel declarativ.
„De exemplu, în ultimii 10 ani, bugetul de investiţii al Ministerului Educaţiei pentru digitalizare a fost de zero lei. Toţi anii în care nu s-au întreprins acţiuni concrete privind digitalizarea educaţiei, nefiind considerată, repet, o prioritate, au însemnat un blocaj la nivelul întregii societăţi, mai ales când un eveniment puţin previzibil ne-a surprins pe toţi cu apariţia pandemiei de COVID-19. Am observat, însă, că în ultima perioadă au înţeles această nevoie de digitalizare şi au răspuns prezent mulţi profesionişti din sectorul IT sau din sectorul de business, din mediul non-guvernamental, dar şi cadre didactice, elevi şi studenţi, implicându-se cu toţii în procesul de elaborare a acestei strategii”, a arătat ministrul.
Monica Anisie a spus că strategia privind digitalizarea educaţiei cuprinde opt domenii de interes, printre care şi curriculum şcolar pentru meserii emergente.
„Din perspectivă structurală, strategia privind digitalizarea educaţiei cuprinde opt domenii de interes printre care şi curriculum şcolar pentru meserii emergente. Este o realitate că viitorul pieţei forţei de muncă va aduce permanente schimbări, astfel încât populaţia activă ar trebui să urmeze programe de învăţare continuă. Problematica dezvoltării durabile va deschide noi porţi către meserii legate de economia verde, descoperirea şi valorificarea de noi resurse regenerabile, de descoperirea şi prezentarea ecosistemelor şi, nu în ultimul rând, de cultură şi civilizaţie. Un curriculum emergent, care să formeze oameni pregătiţi pentru profesii emergente presupune facilitarea învăţării bazate pe interesele elevilor şi coordonarea educaţiei în direcţia tendinţelor actuale. Un nou curiculum şcolar concentrat pe pregătirea unor meserii ale viitorului va trebui să cultive curiozitatea, interesul pentru lumea actuală, pasiunea şi independenţa în gândire a copiilor, precum şi creativitatea, abilităţile de colaborare şi spiritul civic. Profesorii trebuie astfel să fie pregătiţi pentru a atinge aceste obiective şi pentru a avea abilitatea de a preda un curriculum emergent”, a mai spus ministrul.
”Cel puţin 90 la sută din populaţia României să fie alfabetizată digital”
Subsecretarul de stat în cadrul MEC, Jean Badea, a declarat că strategia îşi propune ca cel puţin 90% din populaţia României să fie alfabetizată digital.
“Ţintele pe care noi ni le-am propus prin implementarea acestei strategii, care se va implementa pe o perioadă de şapte ani, respectiv până în anul 2027, corelată cu exerciţiul de finanţare multianuală europeană sunt ţinte importante care se referă la întreaga populaţie a României, cel puţin 90 la sută din populaţia României să fie alfabetizată digital, 82% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 – 34 de ani să fie formată pentru meserii emergente, pentru inserţie de succes pe piaţa muncii, o piaţă a muncii despre care vom mai discuta”, a spus Jean Badea, citat de news.ro.
De asemenea, el a menţionat că un alt punct important al strategiei este dotarea tuturor unităţilor de învăţământ cu infrastructură şi resurse tehnologice.
“Şi, foarte important, având în vedere contextul prin care am trecut încă de la declanşarea pandemiei, absolut toate unităţile de învăţământ din România să fie dotate cu infrastructură şi cu resurse tehnologice adaptate schimbărilor permanente. Altfel spus cu tehnologie de ultim moment”, a afirmat Jean Badea. El a precizat că în prezent 2.000 de clădiri în care se află unităţi de învăţământ nu au acces la internet.
Subsecretarul de stat a mai declarat că 43% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale reduse, iar rata de părăsire timpurie a şcolii a depăşit 15 procente.
“Discutăm despre o rată de părăsire timpurie a şcolii pe 15,3 la sută. Discutăm despre faptul că 43% dintre românii cu vârste cuprinse 16 şi 74 de ani au competenţe digitale reduse, ceea ce ne plasează, din nefericire, pe penultimul loc din Europa. Doar 10% din populaţia României cu abilităţi digitale superioare, ceea ce ne aduce şi mai grav pe ultimul loc din Europa. România se află pe locul 50 în rândul ţărilor care au participat la testele Pisa. Suntem pe locul 27 între ţările UE în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media Uniunii Europene. Un aspect îmbucurător este faptul că la capitolul conectivitate stăm relativ bine, ne situăm pe locul 11 la nivel european, având în vedere existenţa reţele de bandă largă şi de viteză mare de internet”, a mai transmis Jean Badea.
El a afirmat că un alt indicator la care România nu stă bine îl reprezintă ponderea femeilor în IT, doar 1,2% din femeile încadrate în muncă sunt specialiste în acest domeniu. De asemenea, 37% dintre profesori se consideră utilizatori avansaţi ai noilor tehnologii, iar 53% utilizatori de nivel mediu, dar nu neapărat utilizatori de platforme educaţionale, a mai explicat subsecretarul de stat.
Strategia de digitalizare a educaţiei din România va fi în consultare publică până în 15 februarie 2021.
