De ce contezi pentru mine. O provocare pentru liceeni, lansată de profesoara de română și dusă mai departe, în comunitate

0
Foto: Dragoş Delibaş

O zi de vacanță a însemnat pentru elevii clasei a X-a B de la Liceul de Artă ”Ștefan Luchian” din Botoșani începutul unei provocări în care îi vor lăsa pe cei din jur să descopere de ce contează pentru ei. Ei înșiși au aflat acest lucru de la profesoara lor de română, care le-a relatat mici întâmplări din gimnaziu sau le-a reamintit momente ori gesturi din liceu, dăruindu-le câte un ecuson cu panglică albastră. Liceenii vor duce jocul mai departe și vor oferi, la rândul lor, un astfel de ecuson unei persoane importante din viața lor. ”Cine sunt eu contează pentru ceilalţi” este un proiect educativ pornit de profesoara Mihaela Arhip în urmă cu 7 ani, prin care urmărește conştientizarea importanţei pe care ceilalţi o au în viaţa fiecăruia dintre noi, legarea de noi prietenii, dar și responsabilizarea elevilor, deprinderea cu lucrul în echipă sau dezvoltarea abilităţilor de comunicare orală și de a-şi exprima opiniile.

Este a treia oară când Mihaela Arhip, profesoară de limba și literatură română (foto), își implică elevii în acest proiect, inspirată de un filmuleț în care o profesoară din New York le mărturisește elevilor din ultimul an de liceu ce mult înseamnă fiecare dintre ei pentru ea. În semn de apreciere, le-a oferit câte o panglică albastră, pe care scria “Cine sunt eu contează pentru ceilalţi!”, dar și provocarea de a da alte trei panglici unor persoane care au contat în viața lor.

”Am văzut filmul „Cine sunt eu contează pentru ceilalţi” acum câţiva ani, când mi-a fost trimis pe mail de către un prieten. Cu câteva zile înainte, mă gândeam că în fiecare zi pur şi simplu trecem pe lângă ceilalţi fără să-i vedem. Scanăm aparenţe şi ne dăm seama seara, când ne oprim din fugă, că a trecut o zi pe lângă noi, în loc să trecem noi prin ea. Apoi am primit acest filmuleţ şi toate le-am legat si am realizat că uităm poate esenţialul: să le spunem celorlalţi cât de mult contează pentru noi”, spune Mihaela Arhip.

Profesoara din Botoșani a transpus pentru prima dată filmulețul în realitate în 2013, transformându-l apoi într-un proiect pe care l-a reluat în 2015 și a treia oară, anul acesta. Într-o primă întâlnire, profesoara le oferă elevilor câte un ecuson cu panglică albastră, explicându-le de ce contează fiecare pentru ea. La rândul lor, liceenii dăruiesc mai departe un al doilea ecuson unor persoane care le-au influenţat cândva drumul vieţii sau au făcut ceva pentru ei.

La primele două ediții, printre cei care au primit ecusoane din partea elevilor s-au numărat colegi de școală, profesori, rude, vecini, medici și chiar femeia de serviciu. Toți au participat, ulterior, la o întâlnire comună cu elevii și profesoara de română, unde s-au împărtășit impresii și s-au depănat amintiri.

Foto: Dragoş Delibaş

”Aceste întâlniri au fost foarte emoționante. Am avut copii din școala primară care au primit ecusonul, au fost preoți, medici… O fetiță avea o problemă foarte gravă la un picior, trebuia să îi fie tăiat, iar medicul căruia i-a oferit ecusonul a salvat-o. Îmi amintesc că un elev a dat ecusonul doamnei de serviciu, argumentând că ei sunt uneori mai lipsiți de bun simț și doamna strânge în urma lor, are grijă de cei mici și îi îmbracă atunci când pleacă acasă”, povestește Mihaela Arhip.

Atrăgându-i în acest ”joc”, profesoara urmărește obiective foarte clare: să îi responsabilizeze pe elevi, să îi determine să se deprindă cu lucrul în echipă și să conștientizeze faptul că ”ceilalți sunt importanți pentru fiecare dintre noi” și ”suntem legați de ceilalți”.

”Urmăresc de asemenea dezvoltarea abilităților de comunicare orală și capacitatea de a-și exprima opiniile pentru că elevii trebuie să argumenteze de ce au dat ecusonul și ce au simțit când l-au primit. În prima ediție, elevii au făcut și un filmuleț, au filmat cui au dat ecusoanele, au luat interviuri persoanelor respective, iar la a doua întâlnire am vizionat filmulețul. A fost foarte emoționant. S-au legat prietenii, sunt familii care se întâlnesc și acum și s-au cunoscut acolo la noi, la cea de-a doua întâlnire”, spune Mihaela Arhip.

Întâlnirea din foișor

Vineri, 21 august, elevii clasei a X-a B au fost invitați în parc de profesoara de română, alături de diriginta lor, Daniela Scarlii, fără ca ei să știe exact ce se va întâmpla. La umbra unui foișor, Mihaela Arhip și-a surprins elevii cu mărturiile ce avea să le facă. Le-a povestit despre filmuleț și i-a spus fiecăruia dintre ei de ce contează pentru ea, ”un gest mărunt pe care ei l-au făcut cândva, în timpul școlii”.

De exemplu, un elev a primit ecusonul pentru o întâmplare din gimnaziu. Ştia că profesoara este fan al unei echipe de fotbal şi, când aceasta a venit la Botoşani, a luat autografe şi a așteptat-o pe profesoară, într-o ploaie torențială, pentru a i le oferi. ”Nu au contat autografele, ci faptul că s-a gândit să-mi facă o surpriză”, mărturisește Mihaela Arhip.

Foto: Dragoş Delibaş

Ambiția unei eleve care a pornit de la nota 5 la clasă și a ajuns să ia 9,65 la Evaluarea Națională a fost de asemenea un motiv mai mult decât întemeiat pentru ca profesoara să îi spună cât de mult contează pentru ea.

Fiecare dintre cei 28 de elevi care au venit în parc au primit un astfel de ecuson, cu aprecieri pentru modul în care se implică la ore, pentru faptul că încearcă să fie mai buni,  pentru un moment surprins în timpul cursurilor sau la biblioteca școlii, pentru o invitație la concertul în care elevul a fost solist şi ”a făcut minuni cu vioara” sau pentru modul cum se comportă și îi ajută pe ceilalți.

  • ”Pentru că te-ai oferit să răspunzi la fiecare oră, când alţii refuzau să o facă, pentru că mă pot baza pe tine în situaţii dificile şi pentru că, la începutul perioadei de carantină, ai avut răbdare să mă ajuţi să folosesc o platformă online, ai fost un administrator model şi ai participat la toate orele”, i-a mărturisit profesoara unui elev.
  • ”Vreau să ştii că nu trebuie să fii mereu prima, e destul să fii cea mai bună. Este o diferenţă. De la a lupta pentru a fi prima, poţi lua o pauză, două, mai multe. De la a fi cea mai bună, nici nu trebuie să simţi nevoia să iei pauze.”
  • ”Pentru că respect foarte mult profunzimea de care dai dovadă în tot ceea ce faci, pentru că ştii ce vrei şi lupţi ca să îţi împlineşti visul, şi pentru că aş vrea să ştii că nu contează cât de sus urci pe o scară, contează să pui piciorul pe fiecare treaptă a ei, nu să sari câte două sau trei trepte odată. Şi pentru că, uneori, aş vrea să zâmbeşti mai mult.”

Elevii au fost foarte emoționați. Am fost surprinsă să văd lacrimi în ochii unor băieți. La finalul întâlnirii, i-am rugat să dea mai departe al doilea ecuson, să îl ofere unei persoane importante din viaţa lor, explicându-i de ce contează pentru ei. I-am îndemnat să nu rupă lanţul acestui joc, prin care ei demonstrează lumii că le pasă de ceea ce se întâmplă cu ceilalţi”, declară Mihaela Arhip.

Potrivit profesoarei, întâlnirea cu toți cei care vor primi ecusonul din partea elevilor, devenită deja o tradiție, va avea loc vara viitoare.

Câteva mărturii ale unor foști elevi, implicați în proiectul ”Cine sunt eu contează pentru ceilalţi”:

Patricia: „Prin acest proiect am învățat să apreciez mai mult persoanele din jurul meu și să le mulțumesc pentru fiecare ajutor minor sau major primit din partea lor. Eu am ales să dăruiesc panglica albastră fostei mele educatoare, deoarece mi-a fost mereu aproape, m-a ajutat și îi sunt recunoscătoare că mi-a descoperit talentele înnăscute în muzică și pictură. Ea m-a îndrumat să vin la acest Liceu și m-a susținut mereu din punct de vedere moral. Totodată, prin acest proiect mi-am dat seama că părerea mea despre oamenii din jurul meu contează și ar trebui să le-o împărtășesc.”

Lorena-Cristiana: ”Proiectul <Cine sunt eu contează pentru ceilalţi> este unul dintre cele mai importante din viaţa mea pentru că acesta m-a ajutat să înţeleg că elevii au propriile modele în viaţă, alese de ei după bunul plac. Acest proiect m-a emoţionat, atât pe mine cât şi pe cei invitaţi de mine, respectiv mătuşa şi bunica mea, deoarece i-am ajutat să înţeleagă cât de importanţi sunt pentru mine. Mătuşa mea m-a învăţat să apreciez mereu lucrurile pe care viaţa mi le oferă şi m-a ajutat să-mi descopăr şi să îmi pun în valoare talentul şi să ajung la Liceul de Artă. Aş vrea ca proiectul să meargă mai departe, pentru că poate schimba vieţi, în mod pozitiv. Pe parcursul lui, multă lume s-a emoţionat, unii chiar au plâns când au constatat că fiecare înseamnă ceva pentru cineva. De asemenea, proiectul <Cine sunt eu contează pentru ceilalţi> m-a ajutat să îmi ţin în frâu emoţiile şi să vorbesc în public. Sper să continue şi să se transmită pamblicuţa albastră şi în alte ţări, prin copiii care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate.”

Vasilica: ”Pe lângă faptul că am învăţat că un proiect trebuie <pus pe picioare> de toţi cei ce participă la el şi nu doar de persoana a cărei idee este, am învăţat că fiecare dintre noi contăm pentru o persoană sau pentru mai multe, aşa cum şi alte persoane contează pentru noi. De asemenea, am mai învăţat şi că <faptele mari se văd în gesturi mici>, deoarece pentru persoanele cărora le-am dăruit ecusoanele, a contat mesajul transmis prin intermediul acesor ecusoane, şi anume că ele sunt foarte importante pentru mine, mai mult decât dacă le-aş fi dăruit orice alt cadou. Totodată, acel sincer <Mulţumesc!> rostit cu emoţie la primirea ecusonului şi acele sentimente care se năşteau în inimile lor când eu le împărtăşeam cauzele pentru care le-am dăruit ecusonul au fost motive mai mult decât suficiente ca să mă facă fericită şi ca să îmi dea curajul să spun fiecărei persoane importante din viaţa mea : <Tu pentru mine contezi !> Am dăruit ecusonul doamnei asistente din satul meu. Datorită acestei doamne deosebite eu acum pot păşi, la propriu, pe străzile acestei lumi şi pe culoarele şcolii care mă pregăteşte pentru viaţă. Îi mulţumesc! Dumneaei mi-a convins părinţii, atunci când eram foarte mică, să accepte o operaţie ca să pot merge.”

Despre rezultatele proiectului ”Cine sunt eu contează pentru ceilalţi”:

”Pentru că mereu vorbim despre prietenie, ar trebui să conştientizăm faptul că există prietenii interesante şi prietenii interesate. Relaţiile interumane sunt adeseori complicate şi instabile. De fapt, principalul scop pentru care oamenii rămân împreună în relaţii de calitate este acela că pot vorbi şi se pot asculta unii pe alţii cu sinceritate, deschidere şi cu convingerea că au pe cine se baza la nevoie. Este un cerc al vieţii eterne, pe care îl trasăm fiecare, mai mult sau mai puţin corect, mai clar sau mai estompat. Rezultatul acestui proiect este unul semnificativ, cei implicaţi conştientizând că, oricât de alert este ritmul vieţii de astăzi, trebuie să creadă că <Dacă ai pe cineva care înseamnă mult pentru tine, te încurajez să-i spui şi să-i dai de ştire. Nu ştii niciodată cât poate conta pentru cineva o asemenea încurajare.>” (Mihaela Arhip)

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here