Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din București și Ilfov (AEBI), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM), Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE) condamnă ferm, într-un comunicat de presă, ”includerea cheltuielilor cu fondul școlii și al clasei în coșul minim de consum pentru un trai decent al unei familii”.
Elevii semnalează că, vineri, 14 august a.c., a fost publicată în Monitorul Oficial al României legea 174/2020 privind aprobarea coșului minim de consum lunar, unde ”sunt menționate cheltuielile privind after school-ul, fondul clasei, rechizitele, manualele, serbările, excursiile și contribuția la paza școlii, deși o parte dintre acestea ar trebui să fie acoperite de stat, potrivit Legii educației naționale nr.1/2011”.
”Fondul școlii și fondul clasei sunt fenomene ilegale, dar bine împământenite în sistemul educațional românesc, devenite o normalitate în rândul părinților. Cum ajung aceste sume să fie colectate de la părinți în condițiile în care educația este gratuită?
Conform art. 105 din Legea educației, cheltuielile menționate anterior se asigură din bugetele consiliilor locale, direcționând banii unităților de învățământ prin finanțarea complementară, dar de cele mai multe ori banii ajung să vină din buzunarele părinților.
Conform legislației în vigoare, în momentul în care o școală necesită renovări sau fonduri
suplimentare pentru pază, unitatea de învățământ trebuie să trimită o adresă către consiliul local prin care să solicite banii necesari. Solicitările făcute de directorii școlilor și liceelor, de cele mai multe ori numiți politici, sunt foarte rare, întrucât aceștia pleacă de la premisa că vor deranja oamenii din conducerea autorității locale, punând astfel considerentele politice în fața interesului elevilor și a educației. În lipsa fondurilor provenite de la consiliile locale, managerii unităților de învățământ apelează la modalitatea cea mai simplă de a face rost de bani, anume părinții, ajungând astfel la colectarea unor sume uriașe, în mod ilegal”, se arată în comunicatul asociațiilor de elevi.
Reprezentanții elevilor mai arată că, ”la nivelul primăriilor există două situații: în bugetele locale au fost alocate fonduri în acest sens, dar nu care nu ajung la școli, sume ce urmează a fi realocate la rectificările bugetare ulterioare și situația în care localitățile sărace, în principal din mediul rural, nu dispun de aceste fonduri în primă instanță. La nivel central problema este reprezentată de faptul că, niciun Guvern din anul 2011 și până în prezent, nu a alocat fonduri suplimentare pentru finanțarea complementară care să ajungă în bugetele localităților menționate anterior.”
Elevii solicită ”ferm Parlamentului să excludă fondul școlii și clasei din legea 174/2020, în sensul de a reveni asupra legii, astfel încât să sprijine accesul gratuit la o educație de calitate”.
“Educația din România este gratuită și nu ar trebui condiționată de sumele pe care părinții le pot sau nu le pot aloca, drept pentru care trebuie să existe un mecanism de monitorizare și sancționare în cazul colectării de bani și prin care autoritățile locale să aloce banii necesar fără drept de apel, iar Guvernul să sprijine combaterea fenomenului prin alocarea fondurilor necesare. Menționarea în lege a banilor colectați din fondul școlii/clasei sunt practici care sprijină corupția din unitățile de învățământ.
Realitatea dură în care colectarea ilegală a banilor este introdusă în lege de autorități, în ce punct am ajuns? Autoritățile locale se jură că asigură toate cele necesare, iar directorii că nu cer sume de bani de la părinți. Legea trebuie modificată de urgență, iar în locul unor aberații de acest gen, autoritățile ar trebui să vină cu fonduri suplimentare și modalități prin care să combată aceste situații, nicidecum să le promoveze.” – Andreea Sabina Spătariu, președinte AEC
“Se pare că, după ani întregi în care reprezentații elevilor au semnalat caracterul nelegal și imoral al sumelor oferite de părinți pentru fondul clasei, al școlii, ș.a.m.d, statul forțează societatea să accepte ca o normalitate aceste sume într-o țară în care, conform Constituției, educația este gratuită.
Este penibil mai ales în condițiile actuale să vorbim de alte cheltuieli, acestea trebuie să fie interzise sub orice formă și să ne dezobișnuim de această formă de dezinteres care ne face să aruncăm cu banii fără să ne gândim la faptul că acești bani ar trebui asigurați de către stat. Sunt familii care nu își permit să plătească copiiilor serbări sau sume pentru diverse achiziții la clasă și ajung să fie batjocoriți de către diriginți, colegi, etc. Fac un apel către societate: Nu normalizați ilegalitatea!” – Alex Rădulescu, președinte AEBI
”Cum este posibil ca în anul 2020, în afara faptului că s-au făcut discriminări în rândul elevilor cu privire la școala online, să se introducă fondurile clasei și al școlii în lege? Conform legii, educația este gratuită, orice natură de strângere de fonduri cerute de către unitățile de învățământ sunt ilegale. Cum va fi posibilă respectarea legii dacă legea educației și legea 174/2020 cu privire la obligația strângerii de fonduri din partea părinților/elevilor se bat cap în cap?” – Paula-Livia Buda, președinte AEM
“Sistemul nostru de educație este din nou în ilegalitate. Cel mai alarmant este că, în loc să se asigure că legea este respectă și că banii provin din bugetele consiliilor locale, autoritățile introduc fondul școlii și al clasei (ilegale de altfel) într-un act normativ. Atât AVE, cât și celelalte asociații condamnă ferm această decizie și solicităm modificarea de urgență a legii. Sumele cu care părinții cotizează pentru bănci, jaluzele, cretă, bureți și multe altele trebuie să fie asigurate de stat, pentru că educația este gratuită. Solicitările noastre reprezintă normalitatea pe care ar trebui să regăsim în școli, nicidecum vreun moft.” – Rahela-Maria Macovei, președinte AVE.
