În modelul de subiect la Matematică pentru Evaluarea Națională 2021, itemii sunt ”stufoși”, ceea ce va duce la riscul unei tratări superficiale din partea elevilor care, intrând în criză de timp, vor alege un răspuns din cele date, consideră Adina Oancea, profesor de matematică. ”Probabilitatea ca aceștia să aleagă răspunsul corect este de 25%”, arată profesoara, într-o analiză realizată pentru SparkNews.ro. Adina Oancea mai spune că noile subiecte sunt ”departe” de ceea ce se dorește din punct de vedere al deprinderilor și abilităților, în schimb gradul de dificultate al problemelor este mai scăzut decât cel din testele de antrenament puse în acest an la dispoziția elevilor, făcându-se astfel ”un transfer dinspre calitate spre cantitate în ceea ce privește cunoștințele elevilor”.
Adina Oancea, profesor de matematică la Colegiul Național ”Octavian Goga” din Sibiu, precizează totodată că unsprezece dintre cei optsprezece itemi sunt de tipul celor cu alegere multiplă, ceea ce îi lasă impresia de subiecte făcute ”pe genunchi”.
”La corectarea acestor itemi se merge pe ideea de ”totul sau nimic”, dezavantajând elevii care pot rezolva un exercițiu până la un punct”, avertizează Adina Oancea.
Pe de altă parte, profesoara consideră că există o legătură a itemilor propuși cu viața reală, uneori ”puțin exagerată”, însă problema este că cei mai mulți dintre profesori nu au lucrat pe acest tip de subiecte.
Profesoara Adina Oancea ne-a transmis și părerile elevilor săi despre modelul de subiect la Matematică, cei mai mulți dintre ei spunând că subiectele sunt mai ușoare, dar necesită un timp mai îndelungat de rezolvare:
- ”nu mi se pare greu deloc”
- ”modelul e mai simplu decât cele din acest an” (comparare cu testele de antrenament)
- ”nici foarte greu, nici foarte ușor”
- ”e mai greu decât ce au avut ceilalți dinaintea noastră”
- ”cred ca am avea nevoie de mai mult de două ore ca sa rezolvăm atât de multe subiecte, măcar două ore jumătate”
- ”se consumă multe foi”
- ”seamănă cu cel din clasa a VI-a, dar fără fizică și biologie”
- ”mă deranjează pentru că sunt obișnuit cu structura veche pe care am tot lucrat-o”.
Analiza realizată de profesoara Adina Oancea – modelul de subiect la Matematică, Evaluarea Națională 2021:
”În principiu, subiectele propuse încearcă să respecte formatul subiectelor testărilor internaționale (PISA, TIMSS). Spun ”încearcă” fiindcă, dacă la acestea avem diferite tipuri de itemi (asociere, alegere multiplă, răspuns scurt sau structurat, rezolvare de probleme), la subiectele propuse de către specialiștii români regăsim, în proporție de peste 90%, doar două tipuri de itemi (alegere multiplă și rezolvare de probleme).
Parțial, subiectele au rămas pe structura veche: itemii semiobiectivi (pe structura veche, itemii de la Subiectul I și Subiectul II.1) au devenit itemi obiectivi. În termeni obișnuiți, spun că exercițiile la care trebuia să se dea un răspuns scurt au devenit exerciții la care putem alege un răspuns, o variantă din patru fiind corectă. Ce este de remarcat este faptul că algebra și geometria sunt intercalate. Mie, personal, mi-a plăcut acest lucru. Nu știu dacă elevii au aceeași reacție.
Fiindcă suntem cu toții de acord că matematica dezvoltă gândirea, raționamentul, acestea fiind pietre de temelie în acest secol al informației și vizibile prin demonstrații matematice, consider că acest model este departe de ceea ce noi, ca profesori, dorim să vedem din punct de vedere al deprinderilor și abilităților elevilor noștri.
În plus, consider că itemii sunt ”stufoși”, ceea ce va duce la riscul unei tratări superficiale, elevii, intrând în criză de timp, vor alege un răspuns din cele date. Probabilitatea ca aceștia să aleagă răspunsul corect este de 25%. Poate nu pare mare, dar punând în balanță, de exemplu, faptul că la Loto 6/49 șansa de câștig e de 1 la aproape 14.000.000 și cu toate acestea se câștigă uneori, matematica neavând nimic comun cu norocul, vă las pe dumneavoastră să trageți concluziile.
Lăsând cantitatea deoparte și revenind la structura modelului propus de minister, cred că elevii buni, care și la o altă structură ar fi luat note mari, sunt dezamăgiți de format, iar elevii mai puțini buni sunt dezorientați de felul cum ar trebui să completeze sau să facă analogii.
Din nefericire, unsprezece dintre cei optsprezece itemi sunt de tipul celor cu alegere multiplă, unul de tip pereche și niciunul dintre aceștia nu sunt cu răspuns scurt, structurat, etc, ceea ce mie, personal, îmi lasă impresia de subiecte făcute ”pe genunchi”, unitar la modul de concepere, fără prea mult efort pentru propunători. La corectarea acestor itemi se merge pe ideea de ”totul sau nimic”, dezavantajând elevii care pot rezolva un exercițiu până la un punct.
Ceea ce pe mine, ca profesor, m-a indus în eroare este faptul că elevii au sub acei itemi cu răspuns multiplu un chenar în care (bănuiesc că) ar trebui să facă niște rezolvări… Să presupunem că elevul rezolvă corect, rezultatul este corect, dar (posibil din cauza stresului) să aleagă/încercuiască un răspuns greșit. Eu, ca și evaluator, voi avea o dilemă morală.
Aceeași dilemă o voi avea dacă în chenar văd o rezolvare greșită care, la un moment dat, din cauza unei erori de scriere (un plus devine minus, de exemplu) ajunge să aibă rezultatul corect, iar elevul încercuiește răspunsul corect. Pe barem se specifică foarte clar la aceste subiecte I și II: ”se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie 5 puncte, fie 0 puncte”.
Cum aș putea ca elevului care rezolvă corect, dar din cauza stresului încercuiește alt rezultat, să îi dau 0 puncte, iar elevului care rezolvă greșit, dar care transformă un semn al unei operații în altul și ajunge la rezultatul corect să îi dau punctajul maxim? Aici revin cu ideea de mai înainte: matematica și norocul sunt lucruri distincte. Dacă se va rămâne pe varianta deja anunțată de minister, propun ca acele chenare de la primele două subiecte să dispară, oricum copiii vor primi ciorne la examen, deci sunt irelevante pentru evaluatori.
În ceea ce privește legătura cu viața reală, aceasta există, chiar dacă la unele probleme este puțin exagerată (vă argumentez cele de mai sus prin exemplificare: itemul II.4 o cameră cu suprafața de 81 m2 ). Această inițiativă este salutată de către colegii profesori cu care am discutat, cu toate că cei mai mulți dintre noi nu au lucrat pe aceste tipuri de probleme.
Motivul este că manualele la matematică au fost mereu printre ultimele apărute și primite de către elevi (de exemplu, în anul școlar 2019-2020, manualele celor care erau în clasa a VII-a au venit în școli prin luna decembrie, deci spre sfârșitul primului semestru, de aceea mulți colegi au apelat la auxiliare ca ajutor fizic, pe lângă varianta electronică a manualului, iar acestea erau nimic altceva decât o reeditare a auxiliarelor cu probleme, în mare parte, după vechea programă).
În ceea ce privește dificultatea problemelor, acestea au un grad mai scăzut decât cele din variantele de antrenament propuse pentru elevii care tocmai au finalizat ciclul gimnazial, făcându-se astfel un transfer dinspre calitate spre cantitate în ceea ce privește cunoștințele elevilor.”
Citește și:
- Evaluarea Națională 2021. Profesoara Mihaela Arhip: Subiectul la Română pare dificil la prima vedere, dar ne provoacă să ieşim din vechile tipare
- Modele de subiecte şi bareme pentru Evaluarea Naţională 2021, publicate de Ministerul Educației
