Închiderea şcolilor, în contextul pandemiei de COVID-19, a avut consecinţe negative atât asupra progresului educaţional al copiilor, cât şi asupra sănătăţii emoţionale a acestora şi siguranţei lor online, potrivit unui studiu lansat, marţi, de Organizaţia Salvaţi Copiii, relatează Agerpres.
Potrivit cercetării „Impactul crizei COVID-19 şi al carantinei asupra copiiilor din România”, aproape jumătate dintre copii nu au acces la o tabletă sau la un computer, singurele dispozitive care pot permite o participare reală la lecţiile online, iar peste 50% spun că unul dintre riscurile majore ale acestei perioade a fost dependenţa de internet şi, ca atare, expunerea la conţinut agresiv şi la fake news.
Chestionaţi în legătură cu problemele pe care le au familiile lor, 10,6% dintre copii au răspuns că unul sau mai mulţi dintre adulţii din familie este/sunt şomer(i), 8,8% au spus că au trebuit să fie amânate plata facturilor, a ratelor la bancă sau a chiriei, 6,3% – în familie sunt adulţi care au terminat doar şcoala generală sau nu au nicio calificare, 5,6% – nu sunt mulţumiţi de condiţiile în care trăiesc, 4,3% – sunt nevoiţi să cumpere mai puţină mâncare, 2,8% – nu pot cumpăra medicamente sau plăti consultaţiile medicale, din cauza lipsei banilor, şi 76,5% au afirmat că nu au niciuna dintre problemele enumerate.
Întrebaţi dacă pe durata suspendării cursurilor şcolare au participat la lecţii online, 72,8% dintre copii au răspuns că au participat la toate materiile, 21,5% – doar la unele materii, 4,1% – foarte rar, iar 1,6% – deloc.
Potrivit studiului, 72% dintre cei chestionaţi au folosit telefonul mobil pentru educaţia online, 42,3% – computer (laptop sau desktop), 5,1% – tabletă, 1,4% – nu au participat, iar 4,2% nu au dorit sau nu au ştiut că se răspundă.
La întrebarea „Pentru tine, cum au fost temele primite pe durata şcolii online?”, 40,8% au spus că acestea au rămas la fel, 36,6% – au fost mai grele/mi-au luat mai mult timp, 16,9% – au fost mai simple/mi-au luat mai puţin timp, pentru 2,2% au fost foarte grele şi nu au putut să le facă, 1% au spus că nu au primit teme, iar 2,5% nu au răspuns.
Conform cercetării, 19,1% dintre copii au afirmat că în această perioadă şi-ar fi dorit să primească mai mult ajutor din partea profesorilor, 5,1% – mai mult ajutor din partea părinţilor, 13,4% – mai mult ajutor pentru a găsi şi folosi lecţiile şi temele de pe alte website-uri, 23,7% – mai multă înţelegere şi mai mult sprijin pentru a trece cu bine peste această perioadă, iar 5,5% ar fi avut nevoie de alt ajutor. 33,3% nu au răspuns sau nu au ştiut că răspuns să ofere la această întrebare.
Chestionaţi cum s-au implicat profesorii în educaţia online/la distanţă, 68,2% au răspuns că acest lucru s-a întâmplat încă de la închiderea şcolilor în luna martie, 14,1% – mai târziu, după vacanţa de primăvară, 1,2% – foarte puţin, 12,2% – doar unii dintre ei s-au implicat, 0,4% – deloc, iar 2,7% nu au răspuns, în timp ce 1,2% au spus că au fost alte situaţii.
Trei din zece copii au susţinut că au fost foarte mulţumiţi de calitatea interacţiunii online cu profesorii (30,6%), iar 13,1% că şi-ar fi dorit să vorbească mai mult cu aceştia şi să primească mai multe sfaturi pentru a trece cu bine peste starea de urgenţă. 11,6% au arătat că nu au vorbit direct cu profesorii, 36,8% – sunt destul de mulţumiţi că au putut vorbi cu ei şi au primit ajutor, în timp ce 6,5% nu au răspuns, iar 1,4% au avut alt răspuns.
Studiul a indicat că 68,9% dintre elevi au spus că au parcurs toată materia fără probleme, 22,9% – au rămas în urmă, iar 8,25% nu au dorit să răspundă.
40,5% dintre elevi spun că vor avea nevoie de ajutor direct pentru recuperarea materiei după ce revin la şcoală, în timp ce 42,8% afirmă că nu, 3,9% că vor avea nevoie de ajutor prin lecţii online, 7,2% – ajutor direct pe timpul verii. 5,6% nu au ştiut că să răspundă.
Plictiseala a fost principala stare resimţită negativ de copii (22,3%), urmată de oboseală (31,7%), tristeţe (38,3%) şi furie (38,6%). Sub 40% dintre copii afirmă că s-au simţit liniştiţi (37,5%) sau veseli (35,5%).
Potrivit studiului, copiii cu vârste mici, în special cei din ciclul primar, par a fi resimţit mai puternic impactul negativ al izolării, în timp ce adolescenţii spun într-o măsură semnificativ mai ridicată că s-au simţit singuri, trişti sau furioşi.
La întrebarea dacă au avut probleme medicale în această perioadă la cine au apelat, 18% au răspuns că la medicul de familie, 2,2% – medicul specialist, 0,4% – asistentul medical, 0,8% – au întâmpinat dificultăţi în accesarea serviciilor medicale şi 77,5% că nu a fost cazul.
Întrebaţi cu apreciază mesele zilnice din perioada în care au fost nevoiţi să stea acasă, 29,3% au precizat că au mâncat mai mult decât de obicei, 20,3% că au avut mese regulate, 4,2% că le-au lipsit alimentele pe care le mănâncă în mod normal, în timp ce 51,7% că nu au fost schimbări.
Principalele trei activităţi în timpul liber după suspendarea cursurilor în şcolii au fost pentru 57,4% dintre copii jocul pe telefon/tabletă/calculator, 44,9% – uitatul la televizor, 40% – diverse activităţi recreative împreună cu familia, 40,8% – reţelele sociale, 39,8% – au vorbit la telefon sau altfel cu prietenii şi rudele, iar 37,2% au citit. 1,7% nu au răspuns, iar 1,9% au spus că au avut alte activităţi.
36,3% dintre copii au spus că, în această perioadă, au petrecut, în total zilnic, 3-4 ore pe internet pe diferite dispozitive, 20,7% – peste 6 ore, 24,2% – 1-2 ore, şi 7,4% – mai puţin de oră, iar 11,4% îşi verifică tot timpul dispozitivul.
Conform Salvaţi Copiii, studiul, de tip „anchetă sociologică/sondaj de opinie”, a fost realizat pe un eşantion de 4.792 de copii în perioada iunie – iulie. Datele au fost culese online. Grupurile ţintă au fost elevi din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, eşantionul fiind neprobabilistic. Analiza datelor a fost făcută prin procedee specifice statisticii descriptive sau inferenţiale
