Drumul de la gimnastică la catedră. Interviu cu Steliana Nistor, fostă campioană mondială și olimpică, acum profesoară de sport FOTO

0
Steliana Nistor, pe terenul de sport al Școlii Barcianu din Rășinari

Steliana Nistor, gimnasta din Sibiu care a urcat pe podiumul european, mondial și olimpic, predă din toamna anului trecut la școala din Rășinari. Steliana s-a retras din activitatea competițională în 2008, timp de câțiva ani a antrenat în străinătate și a ales să se întoarcă definitiv acasă, la Sibiu, pentru că a vrut să fie lângă părinții pe care i-a văzut rar în copilărie și cumva să retrăiască toți acei ani dedicați gimnasticii alături de copiii din România. Steliana ține cursuri private de gimnastică, iar unul dintre visurile ei a fost să devină profesoară. A reușit acest lucru, este în primul an la catedră și spune că așteaptă cu nerăbdare reluarea cursurilor pentru că îi este dor de copii, de colegi, de orele de sport în care deseori le face pe plac elevilor și le mai arată un flip, o roată.

Steliana Nistor (foto) predă educație fizică și sport la școala din Rășinari, Sibiu, de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a. Vestea că o fostă gimnastă de talie mondială va veni la Școala Barcianu din Rășinari a încântat pe toată lumea, de la profesori până la elevi.

Copiii au fost atât de curioși să afle cum este viața de sportiv de performanță, încât de multe ori au întrebat-o despre concursuri sau chiar i-au cerut să le facă o demonstrație, așa cum au văzut ei la televizor. Steliana locuiește în municipiul Sibiu, are 30 de ani și, într-un interviu pentru SparkNews.ro, povestește ce a determinat-o să vină la catedră, cum i s-a părut experiența de profesor de până acum și ce planuri are. 

SparkNews.ro: După ce te-ai retras din activitatea competițională, ai antrenat în Norvegia, apoi te-ai întors în țară. Ce ai făcut din momentul în care ai revenit acasă?

Steliana Nistor: După ce m-am întors din Norvegia, am stat câteva luni și m-am tot gândit ce să fac. Am primit atunci o ofertă din Germania, am stat acolo patru luni și jumătate, însă am decis să mă întorc definitiv acasă și am început să fac gimnastică cu copiii în privat. Acum, din cauza pandemiei, nu mai țin aceste cursuri.

La catedră cum ai ajuns?

Printr-un noroc. M-a sunat o persoană care știa de mulți ani că îmi doresc să lucrez în sistemul de învățământ și că îmi place să lucrez cu copiii. Am primit oferta și am acceptat.

De ce ți-ai dorit să fii profesor?

Pentru că, după ce am experimentat ca antrenor de gimnastică, am dorit să împărtășesc și cu copiii din sistemul de învățământ ceea ce eu am învățat și știu să fac.

Cum este experiența de profesor de până acum? Este ceea ce te așteptai, îți place?

Foarte mult, sunt foarte-foarte încântată. Îmi place enorm de mult meseria pe care o am acum și mă simt o persoană norocoasă pentru că lucrez într-un colectiv minunat, ceea ce este cel important în orice domeniu în care lucrăm.

Dar copiii ce au zis, o fostă gimnastă de talie mondială le este profesoară de sport… Cum te-au primit?

Primirea mea în școala din Rășinari a fost foarte călduroasă, m-au primit cu brațele deschise. Copiii sunt entuziasmați, de asemenea eu sunt foarte entuziasmată să lucrez cu ei și vreau să le arăt din experiența mea atât în gimnastică, cât și ca antrenor.

Ți-au cerut vreodată copiii să le faci o demonstrație?

Mi-au cerut de multe ori acest lucru și de fiecare dată le-am promis că le voi arăta. Unora am apucat să le arăt, altora încă nu, dar timpul nu este pierdut și abia aștept să mă reîntorc la școală și să le arăt ceea ce ei își doresc și deocamdată îmi cer pe platformele online.

Ții orele pe net acum?

Da, fac orele de sport cu ei pe platforma Zoom, conform orarului școlii. Fiecare dascăl își susține cursurile potrivit orarului.

Cum este ora de sport online? 

Sincer, din punctul meu de vedere, școala online ne menține activi și în contact cu elevii, ceea ce este foarte bine, însă nu este aceeași legătură pe care o ai atunci când ești față în față, la școală și când putem face orele de sport mai altfel. Dar și acasă, pe platformă, este destul de OK. Decât deloc, mai bine așa…

Vei rămâne și din toamnă la școala din Rășinari?

Eu asta îmi doresc și lupt să rămân acolo.

Îți place meseria de profesor…

Îmi place foarte mult meseria de profesor și, sincer, ceea ce mă motivează să rămân acolo este, vă spun cu toată sinceritatea, colectivul. Doamna directoare este o femeie de nota 100, colegii sunt de asemenea persoane deosebite și n-aș avea motive să plec, mai ales că fac ceea ce îmi place și lucrez cu copiii.

Ți-ai fi dorit să faci altceva? Ai un vis, un plan pe care nu ai reușit să îl duci la îndeplinire?

Nu. Dacă stau să pun în balanță între calitatea de antrenor și cea de profesor, îmi place mai mult cea de profesor. Am terminat Facultatea de Educație Fizică și Sport, Masterul Sport și Performanță Modică, am absolvit Școala de antrenori din București, acum sunt studentă la al doilea modul psihopedagogic, am examene, dar asta nu mă oprește din activitatea cu copiii la școală.

Ai declarat, la un moment dat, că dorești să deschizi un club de gimnastică. Ai reușit să faci ceva în sensul acesta?

Deocamdată, din cauza situației, nu pot să fac absolut nimic și, da, în continuare, am în plan să îmi deschid propriul meu club de gimnastică sau propriul meu club sportiv. Este destul de greu, necesită un loc stabil, dar asta nu mă oprește să lucrez cu copiii pentru că am colaborări.

Probabil puteai să antrenezi foarte ușor afară, așa cum ai făcut în Norvegia sau în Germania. De ce ai decis să te întorci în țară?

Am plecat din Norvegia din cauza singurătății, cu toate că mă simțeam excelent acolo în ceea ce făceam, îmi plăcea munca pe care o depuneam… Tot din cauza singurătății m-am întors acasă și din Germania. Eu am plecat destul de devreme de la părinți și, neavând copilărie, acest lucru m-a făcut să mă întorc și să trăiesc copilăria alături de copii. Probabil asta m-a și atras, să ajung să lucrez cu copiii. Le ofer ceea ce eu nu am avut parte și, în același timp, trăiesc copilăria lângă ei.

La școală cum îți convingi elevii să le placă ora de sport?

Totul depinde de felul meu de a fi, de modul în care vorbesc cu ei, dar și de felul cum îi înțeleg pe ei ca și copii. Bucuria lor este să mă vadă făcând sport în rând cu ei, să mă aliez lor.

Și din când în când să le oferi câte o piruetă…

Bineînțeles, dacă mă văd în formă bună, mă întreabă dacă pot să le arăt ceva. O roată, un flip, ceva…

Ți-a spus vreo fetiță că ești un model pentru ea și ar vrea să facă și ea gimnastică?

Ca să ajungă ca mine, deocamdată nu. În ziua de astăzi, în care predomină tehnologia, copiii, indiferent de vârstă, nu mai sunt dispuși la sacrificii. Copiii își doresc doar să știe cum este să ajungi să participi la un campionat european, mondial sau olimpic. Copiii m-au întrebat deseori: ”Doamna, cum v-ați simțit participând la olimpiadă? Pentru mine este doar un vis să văd o asemenea țară.” Pentru a ajunge campion, trebuie să faci sacrificii…

Gimnastica românească nu mai este ca altădată… Este posibil să mai vedem echipa României acolo în top, pe podium?

Eu țin să cred că totuși o să ne ridicăm din nou, așa cum există în viață urcușuri și coborâșuri, însă nu depinde totul de antrenori sau de Federație, depinde și de copii. Îmi aduc aminte când eu intram în sala de gimnastică și vedeam antrenorul, aveam respect, aveam teama de a nu dezamăgi, dar în același timp combinam utilul cu plăcutul. Intram în sală și îmi spuneam că eu vreau și voi reuși. Depinde așadar foarte mult de ambiția fiecăruia.

Cred și sper însă în continuare că vom ajunge din nou în top, că o să fie bine, doar să avem răbdare, înțelepciune și să ascultăm mai mult de antrenori pentru că, odată ce ești la lotul național, antrenorul îți este și mamă, și tată, și frate, și soră…

Știu că anumite lucruri nu ne convin, mie, de exemplu, nu îmi convenea că aveam anumite restricții, dar, într-un final, fără acele restricții și fără ajutorul, încrederea și toată răbdarea antrenorilor, eu nu puteam să ajung ceea ce sunt astăzi. Eu le mulțumesc din tot sufletul antrenorilor și întregului colectiv pentru că datorită lor sunt ceea ce sunt. Am avut o grămadă de momente în care îmi doream să renunț, dar ei au știut cum să lase partea de antrenor și să îmi fie ca un părinte, mi-au dat sfaturi și mi-au ridicat moralul. Bineînțeles că nu am mai renunțat.

Pornind de la ceea ce spui, elevii îți cer sfaturi? Ce fel de relație ai cu ei?

Eu sunt o persoană mai copilăroasă și cred că acest lucru este un avantaj. Dar, în același timp, încerc să combin respectul între dascăl și elev. Am o relație bună cu copiii, mă simt bine în preajma lor, ei de asemenea, dar consider că, atâta timp cât copilul este în școală, el trebuie să respecte regulile școlii.

Există vreun eveniment, vreo întâmplare, vreo discuție care te-a marcat în toată această perioadă de când ești la catedră?

Ceea ce se întâmplă acum. Faptul că nu pot să merg la școală și să am contact cu elevii și cu colegii. Mi-e dor de școală.

Steliana Nistor, palmaresul competițional

 

început gimnastica la vârsta de cinci ani, la Clubul Sportiv Școlar Sibiu. Până în 1998, a fost antrenată de Raluca Bugner și fosta campioană olimpică Mihaela Stănuleț.

În 2001, la Campionatele Naționale rezervate junioarelor, a cucerit titlul absolut, aurul la paralele și bârnă și medalia de bronz la sol. Grație acestor rezultate, în 2002, a fost selecționată în lotul reprezentativ de junioare al României.

În 2004, la Campionatele Europene de la Amsterdam, a devenit campioană continentală absolută de junioare, cu cel mai mare punctaj atât la junioare cât și la senioare, a cucerit aurul la sol și medaliile de argint cu echipa și la sărituri.

În 2005, a devenit componentă a lotului național de senioare, un an mai târziu cucerind medalia de argint cu echipa României la Campionatele Europene de la Volos.

În 2007, a fost componentă a echipei medaliată cu bronz la Campionatele Mondiale de la Stuttgart, competiție în cadrul căreia a mai cucerit medaliile de argint la individual compus și bârnă. Tot în 2007, la CE de la Amsterdam, a obținut argintul la paralele inegale și bronzul la bârnă.

În 2008, a obținut cele mai valoroase rezultate ale carierei. A cucerit titlul european cu echipa și medalia de argint la paralele inegale, după care, la Jocurile Olimpice de la Beijing a urcat pe cea de-a treia treaptă a podiumului olimpic cu echipa României.

Sursa: Comitetul Olimpic și Sportiv Român – cnsor.ro

Foto: Arhivă personală – Steliana Nistor & facebook.com/Steliana Nistor

Citește și: 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here