Peste jumătate dintre cadrele didactice din învățământul primar din județul Brașov consideră că anul școlar ar trebui să se prelungească cu o lună pentru a recupera materia din această perioadă, arată o cercetare realizată online de Inspectoratul Școlar al Județului Brașov. 55,9% dintre învățătorii chestionați se pronunță astfel în favoarea acestei soluții, în timp ce 33,9% spun că anul școlar ar trebui să se finalizeze în iunie, iar materia care nu a fost parcursă să fie planificată în anul școlar următor.
852 de cadre didactice din învățământul primar din județul Brașov, atât din mediul urban cât și rural, au completat chestionarul „Conectare și învățare” , pus la dispoziție de ISJ Brașov, care surprinde modul în care este desfășurată școala online în această perioadă, dar și problemele cu care se confruntă profesorii în organizarea acesteia.
Una dintre întrebările din chestionar a vizat anul școlar 2019-2020, iar cei mai mulți dintre învățători au răspuns că acesta ar trebui să se prelungească cu o lună pentru a fi recuperată materia care nu a fost predată pe perioada suspendării cursurilor:
- Ar trebui să se prelungească cu o lună, pentru recuperarea materiei din această perioadă (473 răspunsuri – 55,9%).
- Ar trebui să se finalizeze în iunie, cu obligativitatea ca parcurgerea materiei din
perioada în care cursurile au fost suspendate să se regăsească în planificarea din anul școlar următor (289 răspunsuri – 33,9%). - Ar trebui să se realizeze online parcurgerea conținuturilor nepredate în școală (135 răspunsuri – 15,7%).
- Ar trebui să se înghețe anul școlar (11 răspunsuri – 1,5%).
- Alt răspuns (27 răspunsuri – 3,1%).
(Din analiza răspunsurilor s-a constatat că 87 de respondenți au bifat câte două răspunsuri)
În ceea ce privește organizarea cursurilor online, datele centralizate arată că învățătorii au comunicat cu elevii cel mai mult prin intermediul grupurilor WhatsApp și al platformelor online.
56% dintre cadrele didactice respondente, mai relevă cercetarea, au folosit o platformă online și spun că o vor folosi în continuare, în timp ce 18% au spus că au lucrat, dar au renunțat, iar 26% au răspuns că nu au folosit nicio platformă.
Motivele care i-au determinat pe învățători să renunțe la utilizarea platformelor online sunt, conform răspunsurile oferite:
- Elevii nu au fost prezenți în număr suficient de mare – 13%
- Elevii nu se descurcă cu tehnologia și aveau nevoie de sprijinul părinților – 26%
- Majoritatea elevilor nu au acces le internet – 16%
- Majoritatea elevilor nu dispun de calculator, tabletă, telefon – 27%
- Era un efort prea mare pentru mine – 1%
- Părinții nu au fost interesați – 12%
- Alt răspuns/motiv – 5%.
În ceea ce îi privește pe profesorii care nu au utilizat platformele online, aceștia și-au justificat răspunsul prin faptul că: ”Nu am abilități digitale – 7, 6% – Am acces la internet limitat, 25% – Elevii mei nu au acces la internet, 45% – Elevii mei nu au acces la tehnologie, 17% – Altă cauză”.
Cele mai utilizate platforme sunt, potrivit răspunsurilor oferite, Google Classroom – 47,3%, Zoom – 32,6% și Google Drive – 11,5%.
Jumătate dintre învățători spun că au folosit platformele online pentru fixarea cunoștințelor, 18% pentru predarea și fixarea cunoștințelor, iar 12% doar pentru a menține legătura cu elevii.
Cei mai mulți profesori, mai arată cercetarea, se întâlnesc de 4-5 ori pe săptămână cu elevii (48,3%) sau de 2-3 ori pe săptămână (27,5%). Există și răspunsuri care vizează o întâlnire pe săptămână (12,7%) sau chiar niciuna (11,5%).
Cadrele didactice s-au pronunțat și în ceea ce privește utilitatea sau inutilitatea derulării de activități online.
Comentariile PRO au făcut referire la:
- menținerea legăturii cu elevii, comunicarea cu aceștia și cu părinții lor;
- oferă un cadru organizat, util dezvoltării abilităților digitale;
- îi ajută pe elevi să nu uite cunoștințele;
- menține elevii conectați la „viața școlară”;
- îmbină fixarea cunoștințelor cu activități distractive;
- oferă un mediu educațional organizat și coordonat de cadrul didactic.
Comentariile CONTRA au făcut referire la:
- elevii nu dispun de dispozitive de conectare (laptopuri, telefoane), nu au acces la internet;
- elevii nu au fost pregătiți anterior să folosească platforma, părinții nu au putut să se logheze;
- mai mult rezolvă părinții, nu elevii;
- feedback imprecis;
- nu se pot verifica imediat răspunsurile scrise, nu se pot verifica caietele și nu pot fi mângâiați, îmbrățișați când își doresc;
- nu sunt instruiți în acest sens (elevi, părinți, profesori), ar fi fost util un curs de pregătire pentru aceste activități online;
- accesul limitat la internet;
- elevii ar fi avut nevoie de ajutorul unui părinte să se logheze, iar aceștia lucrează;
- elevii sunt mici și nu se descurcă să lucreze singuri pe platformă;
- pregătirea lecțiilor ia foarte mult timp;
- nu poți utiliza resursa electronică 4 ore/zi.
Întrebați de altfel ce probleme au întâmpinat în această perioadă, învățătorii au indicat probleme legate de resurse (calculatoare vechi, conexiune la internet greoaie, lipsa calculatoarelor la elevi), probleme legate de tehnologie (”adaptarea la noua situație: am învățat cu toții din mers (profesor, elevi, părinți), într-un timp foarte scurt, ceea ce a creat un pic de presiune”, imposibilitatea de a lua legătura cu toți elevii clasei, internetul, problema infrastructurii pentru predarea on-line, lipsa materialului și a pregătirii în acest domeniu, lipsa coerenței la nivel național referitor la ce anume trebuie făcut într-o asemenea perioadă de criză, lipsa abilităților digitale necesare), dar și probleme privind timpul necesar derulării activității didactice și cele legate de colaborarea/implicarea părinților.
Cadrele didactice s-au pronunțat și în privința priorităților pentru anul școlar viitor, majoritatea acestora plasând pe primul loc implementarea programului ”Tabletă pentru fiecare elev”:
- ar trebui implementat programul tabletă pentru fiecare elev = cu cea mai mare pondere (555 răspunsuri)
- ar trebui ca profesorii să primească laptop/tabletă de serviciu (541 răspunsuri)
- ar trebui ca toți profesorii să urmeze cursuri pentru formarea abilităților digitale (495 răspunsuri)
- ar trebui ca MEC să reglementeze prin lege desfășurarea activității de predare online (282 răspunsuri)
- alte măsuri (39 răspunsuri)
Chestionarul „Conectare și învățare” a fost realizat sub coordonarea inspectorilor școlari pentru învățământ primar Crețoi Eugenia și Zugravu Mihaela. Rezultatele integrale ale chestionarului le găsiți AICI.
