Doar 60% dintre elevii de clasa a II-a care au participat anul trecut la Evaluarea Naţională reuşesc să scrie corect textul cerut, în timp ce aproape 70% dintre aceştia redactează un bilet respectând convenţiile de bază, arată Raportul naţional privind Evaluarea competenţelor fundamentale la finalul clasei a II-a – 2019, publicat pe site-ul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare, scrie Agerpres. În ceea ce priveşte scrierea corectă a cuvintelor şi a propoziţiilor, precum şi corectitudinea utilizării semnelor de punctuaţie, situaţia este „mult mai gravă”, deoarece mai puţin de 60% dintre elevi scriu corect biletul şi mai puţin de 50% scriu corect textul pe bază de întrebări.
Raport național privind Evaluarea competențelor fundamentale la finalul clasei a II-a − 2019 (fragmente din raport):
Secțiunea Scris:
- Aproximativ 72,50% dintre elevi reușesc să redacteze mesaje simple, în diverse situații de comunicare, respectând convențiile de bază ale acestora.
- Elevii întâmpină mai multe dificultăți să redacteze un text pe baza unor întrebări decât să scrie un bilet de mulțumire. Astfel, în jur de 60% dintre elevii evaluați reușesc să scrie corect textul cerut, în timp ce aproape 70% dintre aceștia redactează un bilet respectând convențiile de bază.
- În ceea ce privește scrierea corectă a cuvintelor și a propozițiilor, precum și corectitudinea utilizării semnelor de punctuație, situația este mult mai gravă, deoarece mai puțin de 60% dintre elevi scriu corect biletul și mai puțin de 50% scriu corect textul pe bază de întrebări.
Secțiunea Citit:
- aproximativ 85% dintre elevii participanți reușesc să formuleze întrebări și răspunsuri pe baza textului citit;
- în jur de 84% dintre elevii evaluați pot să redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un fragment dintr-un text citit;
- peste 90% dintre elevi formulează răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit.
- ”Ținând cont de faptul că aceste activități au vizat o singură competență generală, cea de receptare a unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute, putem trage concluzia că 86,32% dintre elevii participanți la EN II-2019 au formată și dezvoltată această competență.”
- 79,62% dintre elevii care studiază în mediul rural reușesc să înțeleagă un text scris, în timp ce 91,02% dintre elevii care învață în școli din mediul urban au această competență dezvoltată.
Secțiunea Matematică EN II 2019:
- 75,06% dintre elevii participanți reușesc să utilizeze corect numerele în calculele elementare; mai mult, în timp ce 92% dintre aceștia compară corect numerele date, 68% reușesc să efectueze adunări și scăderi, mintal sau în scris, recurgând la numărare și/sau grupare ori de câte ori este necesar, iar 65% efectuează înmulțiri și împărțiri în concentrul 0-1000 prin adunări, scăderi repetate;
- 90,04% dintre elevi recunosc și denumesc figurile geometrice date, prin evidențierea unor caracteristici simple, specifice formelor geometrice plane și corpurilor geometrice identificate în diferite contexte;
- 81,25% dintre elevii evaluați știu să calculeze o perioadă de timp necesară desfășurării unei activități, prin utilizarea unor unități de măsură pentru
Descarcă Raport Național EVALUAREA COMPETENȚELOR FUNDAMENTALE LA FINALUL CLASEI A II-A – EN II 2029
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare a publicat de asemenea rapoartele naționale privind Evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a IV-a și Analiza rezultatelor Evaluării naționale la finalul clasei a VI-a:
Raport național privind Evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a IV-a (concluzii din raport):
Limba română
- Rezultatele relevă că majoritatea elevilor au formate/în curs de formare competențe de a lectura texte la prima vedere, de a stabili desfășurarea firului logic al subiectului, de a identifica, stabili și ordona ideile principale desprinse din desfășurarea operei literare. Sunt elevi care realizează parțial asocieri, neputând vizualiza, interioriza și realiza conexiuni între ideile desprinse din cerințe.
- Majoritatea elevilor aplică în redactare regulile de ortografie și de punctuație învățate; sunt elevi care realizează parțial asocieri, neputând vizualiza, interioriza și jongla cu ideile desprinse.
- Elevii nu receptează întotdeauna sistematic și fidel toate ideile și informațiile din textele literare, nu argumentează întotdeauna logic ideile exprimate în redactare. Majoritatea elevilor dețin competențe de redactare de texte de mică întindere, utilizează în general corect elementele de construcție a comunicării scrise, aplică în redactare regulile de ortografie și de punctuație învățate; sunt elevi care nu pot închega un text de mică întindere pe baza ideilor personale sau ofertate.
Matematică
- Răspunsurile denotă că majoritatea elevilor au competențe de operare cu numere
naturale, în rezolvarea de exerciții și probleme. Elevii nu performează sistematic la
rezolvarea itemilor de raționament, ci la cei de cunoaștere și aplicare. - Elevii performează la itemii cu alegere multiplă la geometrie, mai puțin la cei cu fracții.
- Itemii de completare/cu răspuns scurt au fost performați modest, cu diferențe de 10-20 de procente între ei, indiferent de tematica pe care au abordat-o (unități de măsură pentru lungime, respectiv ordinea efectuării operațiilor). Răspunsurile denotă că majoritatea elevilor au competențe de operare cu fracții, cu elementele de geometrie, cu unitățile și instrumentele de măsură. Rezultate mai slabe s-au obținut la itemii care evaluează fracții și corpuri geometrice; cei de raționament au un nivel scăzut de rezolvare.
Raport Național Analiza rezultatelor Evaluării naționale la finalul clasei a VI-a (concluzii din raport):
PROBA „LIMBĂ ȘI COMUNICARE”
- Rezultatele la nivel național înregistrate de elevi la testele de limba română – limba
engleză, respectiv limba română – limba franceză din cadrul ENVI limbă și comunicare
2019 arată că elevii performează în general mai bine la itemii care testează nivelul de înțelegere scrisă (competența de receptarea de mesaje scrise în situații de comunicare uzuală) în comparație cu itemii ce vizează competența de redactare de mesaje în situații de comunicare uzuală. - Procentajul mediu la nivel național obținut la itemii ce vizează înțelegerea unui mesaj dovedește că în general marea majoritate a respondenților au dobândit competența de receptare a mesajului scris atât în limba română cât și în limba străină.
- Capacitatea de exprimare în scris este dovedită de rezultatele înregistrate la itemii ce vizează competența de producere de mesaje unde un procent de peste 50% dintre respondenți la nivel național reușește să formuleze un răspuns coerent în
limba română sau limba străină. Acest lucru demonstrează capacitatea de a folosi
informațiile din cele două texte propuse în limbi diferite (pentru limba română, respectiv
limba străină) în scop propriu corelând informațiile din texte nonliterare. - Itemii ce vizează receptarea de mesaj scris urmată de producere de mesaje
testează capacitatea de înțelegere detaliată a unei informații atât în limba română cât și în limba străină prin formularea unei justificări a răspunsului. Astfel, procentajele scăzute înregistrate la nivel național dovedesc o slabă capacitate de citire şi înţelegere detaliată a informațiilor din texte non literare la elevii români. - Procentajul mediu de rezolvare a itemilor transdisciplinari depășește 50% atât pentru combinația de teste limba română – limba engleză cât și pentru limba română –
limba franceză atunci când răspunsul trebuie formulat în limba română.
PROBA „MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE”
Pentru disciplina Matematică:
- în medie, la nivel național, aproximativ 91% din numărul elevilor de clasa a VI-a au
identificat corect date de tip cantitativ și calitativ specifice matematicii și științelor,
cuprinse într-un tabel cu trei linii și cinci coloane; - în medie, la nivel național, aproximativ 86% din numărul elevilor de clasa a VI-a au prelucrat corect din punct de vedere matematic cerința „… mai mic decât … cu”, au
identificat corect datele necesare rezolvării cerinței și au efectuat corect scăderea
cu numere întregi; - în medie, la nivel național, aproximativ 38% din numărul elevilor de clasa a VI-a au prelucrat corect date referitoare la o configurație geometrică, date cuprinse în textul suport al itemului și în cerința itemului, pentru a calcula lungimea diametrului unui cerc;
- în medie, la nivel național, aproximativ 8% din numărul elevilor de clasa a VI-a au
analizat caracteristicile unei configurații geometrice date, au exprimat corect în
limbaj specific matematicii elemente într-un cerc și proprietăți ale triunghiurilor
echilaterale pentru a determina măsura unui arc; - în medie, la nivel național, aproximativ 19% din numărul elevilor de clasa a VI-a au rezolvat corect o problemă de tip practic-aplicativ, care utilizează procente și
rapoarte și au efectuat corect calcule cu numere raționale pozitive.
Pentru disciplina Fizică:
- în medie la nivel național, aproximativ 80% dintre elevii de clasa a VI-a au identificat
corect denumirea unității de măsură al cărei simbol a fost utilizat într-un tabel; - peste 70% dintre elevii de clasa a VI-a au calculat corect variația unei mărimi fizice
pe baza informațiilor citite dintr-o diagramă; - aproximativ 70% dintre elevii de clasa a VI-a au folosit corect simbolurile
elementelor unui circuit electric, în timp ce 60% au desenat corect schema unui
circuit electric descris; - aproximativ 25% dintre elevii de clasa a VI-a au scris corect relația dintre distanța
parcursă, viteză și durata deplasării (trebuie precizat faptul că itemul nu a solicitat
direct scrierea acestei relații; era necesară analizarea situației reale descrise,
identificarea fenomenului și apoi utilizarea relației necesare); - aproximativ 25% dintre elevii de clasa a VI-a au efectuat corect transformările de
unități de măsură solicitate; - peste 30% dintre elevii de clasa a VI-a au scris corect relația dintre masa unui corp,
densitate și volum (și în acest caz, itemul nu a solicitat direct scrierea acestei relații;
era necesară analizarea situației reale descrise, identificarea și apoi utilizarea
relației necesare); - în cazul celor doi itemi alocați fizicii prin care s-a urmărit evaluarea unor competențe
de nivel ridicat, 30%, respectiv 40% dintre elevii de clasa a VI-a nu au încercat să
rezolve cerința;
Pentru disciplina Biologie:
- aproximativ 25% dintre elevi dovedesc faptul că recunosc unele caracteristici
morfologice, fiziologice ale unor structuri, organe etc., precum și topografia unor organe; - în medie, aproximativ 35% dintre elevii de clasa a VI-a demonstrează faptul că pot identifica diferite tipuri de relații, ca de exemplu: structuri/organe/sisteme de organe-componente/rol; grupe de viețuitoare-reprezentanți; vertebrate-particularități ale digestiei/respirației/circulației etc.. Concret, elevii au identificat toate asocierile corecte dintre unele exemple de animale care aparțin unor grupe diferite de vertebrate (pești, păsări și mamifere) și structurile corespunzătoare respirației acestora, adaptată mediului și modului lor de viață. Totodată, elevii au identificat și asocierile corecte dintre vasele mari de sânge (artere, vene) și compartimentele inimii.
- în medie, sub 30% dintre elevi demonstrează, pe lângă cunoaștere, capacitatea de înțelegere a unui concept biologic fundamental: unitatea dintre organism și mediul său de viață, capacitatea de înțelegere a relației dintre structura, funcțiile
organismului și starea lui de sănătate, dar și capacitatea de interpretare a unor
situații problemă prin integrarea cunoștințelor din diferite domenii, precum și
abilitatea de a elabora cel mai scurt și potrivit răspuns sub forma unor
propoziții/fraze. - în medie, sub 35% dintre elevi demonstrează faptul că au gândire logică, creativă, că au capacitatea de analiză și de sinteză pentru rezolvarea unei situații problemă în ceea ce privește starea de sănătate a organismului, manifestarea unui stil de viață sănătos într-un mediu natural propice vieții.
- în medie, aproximativ 20% dintre elevi dau răspunsuri corecte, dar nu pot motiva, argumenta răspunsul dat. O cauză ar putea fi aceea că învățarea nu este activă, elevii nu sunt antrenați în analizarea unor situații problemă, nu sunt puși în situații de interpretare contextualizată a unor informații științifice, de rezolvare a unor
situații concrete de viață pe baza unei gândiri logice.
Descarcă documentul Principalele aspecte identificate prin analiza rezultatelor de la Evaluările Naționale 2019 (ENII, ENIV, ENVI)
Citește și:
- Evaluarea Națională 2020, clasa a II-a. Modele de teste la Matematică, Română – Citit și Română – Scris
- Evaluarea Națională 2020, clasa a IV-a. Modele de teste la Limba română și la Matematică
- Modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2020, clasa a VI-a: Limbă și comunicare – Matematică și Științe ale naturii
- Calendarul examenelor naționale în anul școlar 2019-2020: Evaluarea Națională la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a și a VIII-a și Bacalaureatul
- Calendarul Evaluării Naționale 2020 la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, aprobat de MEN. În ce perioade vor susține elevii testele
