Povestea „Pactului pe educație”. Tudor Chirilă: Educația nu interesează pe nimeni. Politicienii au alte priorități. Noi mai stăm o tură VIDEO

0
Foto: Captură Youtube

Tudor Chirilă, inițiatorul petiției ”Vă uniți pentru Educație?”, povestește, într-un clip postat pe canalul său de Youtube, cum a încercat să așeze la aceeași masă liderii politici pentru realizarea unui pact pe educație și cum a eșuat în acest demers. ”Reforma în educație nu interesează pe nimeni. Ce-i interesează pe ei în momentul de față este să aibă alegeri anticipate ca să conserve un avantaj electoral. Ăsta e singurul lor interes”, spune Tudor Chirilă în clipul intitulat ”România (ne)educată”. Acesta dă detalii despre vizita efectuată anul trecut în Finlanda de unde s-a întors cu ideea schimbării în educație și a propus în acest sens un acord politic. A lansat către politicieni invitația la un workshop pe care Administrația Prezidențială l-a considerat însă ”inutil”, iar Raluca Turcan, susținătoare a ideii, și-a schimbat atitudinea odată ajunsă în barca puterii, pentru că ”tot ce se face pe educație trebuie să se întâmple sub umbrela României Educate”.

”Este o radiografie extrem de tristă a momentului în care ne aflăm, ca țară”, spune Tudor Chirilă în clipul în care prezintă povestea implicării sale ”într-un proiect pe educație și care îi vizează pe politicieni”.

Totul a pornit de la un workshop despre sistemul de educație finlandez, susținut de experți de top și consilieri de rang înalt, la care artistul a participat în vara lui 2018: ”A fost o experiență revelatoare, m-a inspirat foarte mult. (…) Au vorbit despre cum au construit acest sistem, rolul profesorului în educația finlandeză, investiția în profesor, felul în care este pregătit un profesor. Am rămas surprins să aflu că în Finlanda este mai greu să fii profesor decât să fii medic. Am zis că dacă ei au putut, noi de ce nu am putea. Cât de greu o fi?”

În martie 2019, Tudor Chirilă a plecat în Finlanda pentru a cunoaște ”sistemul la el acasă”.

Vizita în Finlanda

  • Am vizitat două grădinițe, unde am aflat că cel mai important lucru pentru copilul finlandez este ca el să poată să își facă prieteni, să poată să relaționeze, dar mai ales, încă din partea timpurie a educației să fie conștient de impactul lui în societate.
  • Am vizitat o școală gimnazială, unde am avut avut surpriza să fim însoțiți, în timpul vizitei în școală, de două fete pentru că directorul a spus că asta este o formă de a responsabiliza elevii.
  • Am vizitat apoi liceul franco-finlandez, unde am ajuns în ziua alegerilor – simulau alegerile generale ca o formă de civism pentru elevii din Finlanda.
  • apoi am vizitat celebra lor universitate Aalto, care este o fuziune de trei universități, o universitate de design, o universitate de business și o universitate de inginerie, unde studenții sunt amestecați și învață toți din toate.
  • Acolo am aflat pentru prima dată ce înseamnă peer counselling, într-o discuție cu oficiali de la Agenția Națională de Educație, am aflat că este un program la care și România poate să adere și că este un fel de audit – experți europeni vin și îți evaluează starea sistemului și tu știi ce măsuri trebuie să demarezi.
  • Mă fascinează două lucruri: faptul că a existat voință politică din partea tuturor actorilor politici în demararea reformei finlandeze de educație și, mai ales, că este o mentalitate bazată pe încredere. Finlanda și sistemul finlandez funcționează pe încredere. Încredere între profesor și elev, între elev și profesor, între părinți și autorități, între autorități și profesori, între toți actorii din sistem, iar la noi acesta este un lucru care lipsește cu desăvârșire în momentul de față.

Pactul pe educație (la întoarcerea în țară)

  • În mintea mea atunci a apărut ideea că noi ar trebui să punem presiune pe politicieni și ei să ajungă la un pact pe educație, la un acord politic de depolitizare a educației.
  • Practic, concluzia mea a fost așa: un pact pe educație și, pentru ca pactul acesta să fie făcut în cunoștință de cauză, un workshop pentru liderii politici (Tudor Chirilă povestește că la o primă întâlnire pe această temă au participat Raluca Turcan și Violeta Alexandru de la PNL, Claudiu Năsui și Corina Atanasiu – USR, Ștefan Pălărie – PLUS, iar din partea PSD/a ministerului – tehnocratul Radu Szekely, fost consilier al ministrului Educației, expert pe educație finlandeză și autorul viziunii ”Educația ne unește”).
  • După întâlnirea noastră, feedback-ul a fost extrem de bun. Toată lumea a fost de acord că există necesitatea unui pact pe educație, am primit un mail entuziast din partea Ralucăi Turcan care se declara în favoarea unui pact pe educație și mai ales era entuziasmată de ideea unui workshop în care politicienii să înțeleagă mai mult despre un sistem.
  • Între timp, am lansat petiția ”Vă uniți pentru educație?”, care acum are peste 80.000 de semnături.

”Toamna schimbării” (venirea PNL la guvernare)

  • Venise momentul ca eu să predau organizarea workshopului pentru politicieni ministerului pentru că mi se pare mult mai normal să fie făcut într-un cadru instituțional, între Ministerul Educației și Ambasada Finlandei care aducea experți pe educație (n.red. – a avut discuții pe această temă la minister).
  • Eu, cu Pactul meu pe educație în cap, am deschis discuția și cu Raluca Turcan și am întrebat-o de ce nu luăm ceva ce este bun (n.red. – viziunea ”România ne unește” care cuprinde măsuri din sistemul de educație finlandez) și nu o conservăm. Și am avut surpriza să văd că atitudinea Ralucăi Turcan s-a schimbat, că paradigma de peste vară s-a schimbat. Adică, practic mi s-a spus că acum totul este politic și este o decizie politică (…) Tudor, trebuie să înțelegi că tot ce se face pe  educație trebuie să se întâmple sub umbrela României Educate! România Educată este proiectul președintelui Iohannis dinainte de finalul primului mandat, dar România Educată nu este o viziune, nu este un plan de acțiune, este o colecție de vorbe frumoase, adunate pe un site.
  • Mi s-a spus că oricine a avut legătură cu PSD nu mai poate să performeze în minister, nici dacă a făcut ceva prezumabil bun… Atunci a fost primul meu semn de întrebare. Eu i-am spus Ralucăi Turcan că în această alternanță de putere – vin ai noștri, pleacă ai noștri – se ratează exact miza cea mai importantă, reforma, iar criteriile de competență sunt cele care ar trebui să primeze, nu cele politice, în orice fel de reformă.

”Educația nu-i unește”

  • Am mers înainte cu workshopul, care urma să fie după alegerile prezidențiale. (…) Am încercat să ajung și la premierul Ludovic Orban. Mi se părea important ca premierul să gireze o inițiativă care devenise a ministerului și nu mai era neapărat inițiativa mea. Nu am reușit să dau de Ludovic Orban.
  • Au fost trimise invitații peste tot și workshop-ul a avut loc. A fost trimisă invitație și la Administrația Prezidențială și am avut surpriza să aflu din surse absolut credibile că Administrația Prezidențială, prin consilierul Ligia Deca, în afara faptului că nu a onorat invitația, a considerat că workshopul este inutil, nu are de ce să participe la el pentru că tot ce se poate întâmpla în România se află în viziunea care nu este o viziune ”România Educată”, programul prezidențial. Mie atitudinea asta mi s-a părut lipsită de politețe (…) și contraproductivă.
  • Deși au venit doi experți de top din Finlanda, workshopul, din punctul meu de vedere, ca prezență a fost un eșec pentru că nu am reușit să îi aduc acolo pe cei care ar trebui să fie conectați la felul în care se poate schimba ceva. Nu am reușit asta și din punctul meu de vedere am eșuat, deși la workshop au fost prezenți (…) antreprenori, actori din educație, dar din partea liderilor politici au fost doar niște mesageri care nu știu cât de interesați au fost să trimită mesajul înapoi.
  • Practic, Educația nu interesează pe nimeni, de fapt. Reforma în educație nu interesează pe nimeni. E clară chestia asta. Ce-i interesează pe ei în momentul de față este să aibă alegeri anticipate ca să conserve un avantaj electoral. Ăsta e singurul lor interes.
  • Mi-am dat seama că demersul meu a fost o utopie, mai ales că am înțeles că Administrația Prezidențială consideră că un cetățean nu ar trebui să aibă inițiative de a coagula și de a unifica actori politici în jurul unui pact pe educație.
  • Un lucru este sigur. În momentul de față, nimeni nu își dorește o reformă. Oamenii au alte priorități: conservarea puterii în mâinile lor. Noi mai stăm o tură.
  • Vreau să închei într-o notă optimistă: cred sincer că, dacă suntem mulți, avem putere mai mare. Cred sincer că nu trebuie să ne exercităm puterea civică o dată la patru ani și aia să fie doar votul. Cred sincer că o petiție poate să aibă putere. Cred că dacă politicienii văd un milion de semnături ajung să își pună problema.
  • Cred sincer că numai așa putem schimba lucrurile: dacă suntem o formă de presiune exercitată în mod constant, civic și democratic asupra inacțiunii politicienilor. Asta e speranța pe care noi ne-o datorăm nouă, dacă ea dispare, atunci noi dispărem.

Citește și: Vă uniți pentru Educație? O petiție online, inițiată de Tudor Chirilă: ”Depolitizați educația! Cârpelile trebuie să înceteze”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here