Studenții îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea care elimină limitarea numărului de mandate pentru rectori

0
Foto: facebook.com/ ANOSR

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea adoptată, luni, de Senat, care elimină numărul de mandate pentru rectori. Studenții spun că, prin modificările aduse Legii educației naționale, se aduc ”mari deservicii sistemului educațional românesc”.

Proiectul adoptat de Senat elimină prevederea din Legea educației naționale, conform căreia ”o persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete”. Amendamentul a fost propus de senatorul PSD, Liviu Pop, și aprobat, astfel că legea va permite, în cazul care va fi promulgată în această formă, un număr nelimitat de mandate pentru rectori.

ANOSR critică eliminarea dispoziţiilor din lege și spune că ”această arogare a unei funcţii de conducere fundamentală pentru instituţiile de învăţământ superior pe durată nelimitată direcţionează unilateral educaţia spre totalitarism universitar”.

”Considerăm că un monopol care este animat sau înarmat cu o ideologie căreia îi conferă o autoritate absolută, pe cale de consecinţă, devine adevărul oficial al unei instituţii, fără valenţe interpretative. Rectorii vor fi dezvăţaţi de meteahna rigurozităţii, prin stăpânirea mai confortabilă a acestei funcţii şi, în acest mod, se creează un ecart masiv între sintagmele ce disciplinează funcţia de rector şi realitatea factuală, în cazul în care aceste prevederi vor fi promulgate sub această formă. Aviditatea după funcţie va constitui un nou canon al candidaţilor, şi nu calitatea din propriile universităţi”, se arată într-un comunicat al studenților.

Comunicatul integral al ANOSR:

”Studenţii refuză dictatura în universităţi

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) îşi exprimă nemulţumirea cu privire la modul şi forma în care Legea nr. 159/2019 a fost adoptată de Senatul României şi solicită Preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, să nu promulge acest act normativ, întrucât, prin modificările aduse documentului în Parlamentul României, se aduc mari deservicii sistemului educaţional românesc.

Amendarea art. 213 alin. (7) din Legea nr. 1/2011 a Educaţiei Naţionale, eliminarea dispoziţiilor care fac referire la faptul că „o persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate complete, succesive” şi eliminarea în totalitate a acestor prevederi pecetluieşte în mod vădit democraţia universitară şi principiile pe care universităţile din ţară şi le asumă. Astfel, această arogare a unei funcţii de conducere fundamentală pentru instituţiile de învăţământ superior pe durată nelimitată direcţionează unilateral educaţia spre totalitarism universitar.

Considerăm că un monopol care este animat sau înarmat cu o ideologie căreia îi conferă o autoritate absolută, pe cale de consecinţă, devine adevărul oficial al unei instituţii, fără valenţe interpretative. Rectorii vor fi dezvăţaţi de meteahna rigurozităţii, prin stăpânirea mai confortabilă a acestei funcţii şi, în acest mod, se creează un ecart masiv între sintagmele ce disciplinează funcţia de rector şi realitatea factuală, în cazul în care aceste prevederi vor fi promulgate sub această formă. Aviditatea după funcţie va constitui un nou canon al candidaţilor, şi nu calitatea din propriile universităţi.

Mai mult decât atât, constatăm cu stupoare faptul că decidenţii folosesc educaţia ca o unealtă politică. Curtea Constituţională a României a statuat într-o decizie din 2014 faptul că „Dezbaterea parlamentară a problemelor importante ale naţiunii trebuie să asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentală, precum statul de drept, pluralismul politic şi democraţia constituţională. Acesta este motivul pentru care Curtea apreciază că, în realizarea atribuţiilor constituţionale, Parlamentul trebuie să-şi exercite cu bunăcredinţă drepturile şi obligaţiile constituţionale, cultivând o conduită a dialogului politic, atunci când interesul major al naţiunii o impune.” Astfel, se poate deduce faptul că educaţia nu constituie un subiect de interes naţional pentru membrii Parlamentului României la momentul actual, iar deciziile luate dovedesc un caracter politic neumbrit, în defavoarea principiilor democratice, care ar trebui să fie respectate fără echivoc în astfel de structuri. Tocmai de aceea, subliniem că aceste alterări legislative se dovedesc a fi vădit neconstituţionale şi instigatoare la injusteţe.

Interesele societăţii nu ar trebui, sub nicio formă, sacrificate pentru o serie de interese particulare, mai ales atunci când legiuitorul suscită imposturi şi omite în mod intenţionat să garanteze echitatea. Conform art. 213 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 a Educaţiei Naţionale, „rectorul reprezintă legal universitatea în relaţiile cu terţii şi realizează conducerea executivă a universităţii.” Acesta „realizează managementul şi conducerea operativă a universităţii.” Astfel, asigurarea exercitării eficiente a atribuţiilor funcţiei de rector ar trebui să aibă caracter prioritar în faţa favoritismelor de ordin individual, şi facem apel ca demnitarii publici să declanşeze un sistem moral corect şi echilibrat, în baza căreia să funcţioneze sistemul legislativ românesc curent.

Aşadar, ANOSR consideră că astfel de imersiuni complet neconstituţionale ale puterii legislative, prin intervenţii anarhice şi pur politice, vulnerabilizează democraţia. Interesele existente produc mutaţii în axul actului educaţional, astfel încât acesta pare mai adesea că gravitează în jurul calităţii sociale a persoanei, decât în jurul dezvoltării constante a învăţământului universitar. Având în vedere toate aceste aspecte semnalate, considerăm că intrarea în vigoare a Legii nr. 159/2019 în prezenta ei formă lezează exigenţa pe care funcţia de rector ar trebui să o garanteze. Astfel, solicităm Preşedintelui României să nu promulge actul normativ sub forma actuală şi să formuleze o cerere de reexaminare a acestui act normativ pe care să o înainteze Parlamentului României.”

Citește și: 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.