Consiliul Național al Elevilor se opune propunerii legislative care acordă cadrelor didactice statutul de autoritate publică și avertizează că, dacă aceasta va deveni lege, ”ar conduce la distrugerea climatului educaţional prin instaurarea unui permanent dezechilibru în relaţia tripartită elev-părinte-profesor”. Elevii anunță că vor sesiza Avocatul Poporului pentru a rezolva această problemă.
Senatul a adoptat, luni, în calitate de for decizional, proiectul de lege care vizează învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
”Din punct de vedere juridic, oferirea statutului de autoritate publică oferă profesorilor un avantaj în situaţiile de conflict dintre elevi şi profesori (prezente în şcoli din cauza diferenţei dintre mentalităţi), avantaj care, deşi în aparenţă pare a fi un lucru pozitiv, va avea efecte grave în sistem, constituind o pârghie pe care, elevii, în momentul de faţă nu o au, deşi cazurile în care elevii sunt victime ale abuzurilor în mediul şcolar sunt mai numeroase”, au reacționat elevii.
Comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor:
”Respectul nu se obţine prin lege – poziţia Consiliului Naţional al Elevilor cu privire la propunerea legislativă privind învestirea cadrelor didactice cu statutul de autoritate publică
Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis
Consiliul Naţional al Elevilor, structura de reprezentare a elevilor din România se opune, cu fermitate, propunerii legislative prin care se doreşte învestirea cadrelor didactice cu statutul de autoritate publică. În cadrul misiunii şi viziunii noastre, educaţia de calitate primează, iar acest deziderat nu poate fi obţinut decât prin colaborarea tuturor părţilor interesate, anume elevi, profesori şi părinţi ca membri ai comunităţii şcolare. În ciuda acestui fapt, nu considerăm deloc benefic învestirea cadrelor didactice cu statutul de autoritate publică, întrucât suntem de părere că respectul la care profesorii tind din partea elevilor şi părinţilor, respect absolut necesar pentru buna desfăşurare a actului instructiv-educativ, nu poate fi reglementat printr-o lege.
Admitem că un climat de ordine şi respect este esenţial în şcolile din România, însă oferirea autorităţii de a lua decizii oportune, care să îi permită să menţină un mediu adecvat în timpul procesului de predare-învăţare-evaluare, dar şi a dreptului de a aplica sancţiuni disciplinare beneficiarilor primari, conform regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ nu va încuraja la colaborare şi respect reciproc între elevi şi profesori, ci, mai mult decât atât, va contribui la distrugerea relaţiilor dintre aceştia.
Nu puţine sunt cazurile în care unii profesori, în profilul cărora putem distinge lipsa vocaţiei necesare pentru îndeplinirea acestei meserii, abuzează elevii, mai ales pe cei cu probleme emoţionale sau cu dificultăţi de integrare în mediul educaţional, iar cazurile în care drepturile elevilor sunt încălcate de către profesori sunt chiar şi mai numeroase. Suntem de părere că respectul şi colaborarea dintre cei mai importanţi actori de pe scena învăţământului – elevii şi profesorii – trebuie construit natural, această lege blocând respectul organic care ar putea fi nutrit în comunităţile şcolare.
Din punct de vedere juridic, oferirea statutului de autoritate publică oferă profesorilor un avantaj în situaţiile de conflict dintre elevi şi profesori (prezente în şcoli din cauza diferenţei dintre mentalităţi), avantaj care, deşi în aparenţă pare a fi un lucru pozitiv, va avea efecte grave în sistem, constituind o pârghie pe care, elevii, în momentul de faţă nu o au, deşi cazurile în care elevii sunt victime ale abuzurilor în mediul şcolar sunt mai numeroase.
Mai mult decât atât, dorim să reamintim viziunea Curţii Constituţionale a României privind statutul cadrului didactic, exprimată în decizie nr. 2/2014, astfel: Din punct de vedere penal, profesorul este asimilat funcţionarului public, în interpretarea cea mai largă a noţiunii de ,,funcţionar public” care excede cadrului impus de dreptul administrativ. Prestarea unui serviciu de interes public trebuie să fie criteriul pentru care o persoană trebuie considerată funcţionar public, deci să se bucure de o serie de drepturi şi obligaţii.
„Având în vedere nenumăratele situaţii în care elevii au fost victimele unor abuzuri din partea unor cadre didactice lipsite de viziune, de vocaţie, de etică – acestea fiind absolut necesare în profesia prin care se clădesc caractere, se formează cetăţeni activi – educarea şi formarea elevilor pe care îi reprezentăm. Mai mult decât atât, considerăm că această propunere este lipsită de fundament legislativ, iar dacă aceasta ar deveni lege, ar conduce la distrugerea climatului educaţional prin instaurarea unui permanent dezechilibru în relaţia tripartită elev-părinte-profesor. De asemenea, menţionăm că vom sesiza cât de curând Avocatul Poporului pentru a rezolva această problemă” – a declarat Antonia Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.” (sursa: Agerpres)
Citește și: FSLI solicită preşedintelui Klaus Iohannis să promulge Legea de protecţie a cadrelor didactice
