Șase tipuri de bullying în școli, soluții și etape de intervenție – normele metodologice de aplicare a Legii anti-bullying (proiect)

1
Foto: pixabay.com

Ministerul Educației a pus în dezbatere publică proiectul privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii anti-bullying. Potrivit proiectului, există șase tipuri de bullying în școli: bullying elev – profesor, bullying profesor – elev, bullying părinte – elev, în spațiul școlii, bullying părinte – profesor, în spațiul școlii și bullying profesor – părinte, în spațiul școlii. În proiect sunt propuse și tipurile de intervenție, precum și etapele de intervenție în cazul bullyingului.

”Bullyingul reprezintă comportamentul abuziv, realizat în mod repetat şi cu intenţie
directă sau indirectă, care duce la prejudicierea fizică și/sau psihică a victimei/victimelor, prin umilire, rănire, persecuţie, intimidare sau alte fapte. Acest tip de comportament se manifestă prin forme diverse, putând fi verbal, emoţional/ nonverbal, fizic, relaţional inclusiv sexual, deposedare de lucruri și electronic (cyberbullying)”, se arată în textul proiectului de Hotărâre de Guvern, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii privind violența psihologică-bullying.

  • Potrivit proiectului, nivelurile la care se realizează intervenția pentru prevenirea și combaterea bullyingului sunt: unitatea de învățământ, inspectoratul școlar, centrul de resurse şi de asistenţă educaţională-CJRAE/CMBRAE, casa corpului didactic- CCD, și Ministerul Educației și Cercetării.
  • Proiectul mai prevede: Sesizarea situațiilor de bullying la nivelul unității de învățământ se face de către conducerea unității de învățământ, cadre didactice, consilier școlar, linia europeană de asistență pentru copii 116 111, alte entități cu responsabilități în domeniu.
  • Inspectoratul școlar este responsabil de asigurarea accesului cadrelor didactice la activități de formare continuă, legal prevăzute, în domeniul prevenirii, identificării și combaterii bullyingului, ca formă a violenței manifestate în mediul școlar, precum și de monitorizarea la nivel județean a programelor/activităților de asigurare a unui mediu școlar sigur.
  • În situația în care, la nivelul unității de învățământ în care au fost înregistrate situații de tip bullying, nu este încadrat niciun profesor consilier școlar (profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică), conducerea unității de învățământ va notifica inspectoratul școlar cu privire la această problemă și va propune o soluție de rezolvare, cu implicarea tuturor factorilor decizionali de la nivelul UAT pe raza căreia funcționează.
  • Cadrele didactice din unitățile de învățământ în care au fost înregistrate situații de tip bullying vor fi incluse, cu prioritate, în programe de formare continuă în domeniul prevenirii și combaterii bullyingului, prin casele corpului didactic, sau din alte surse, inclusiv proiecte cu finanțare externă, potrivit prevederilor legale în vigoare.
  • Elevii implicați în acțiuni de tip bullying, ca victime, ca agresori sau ca martori, pot beneficia de programe de intervenție /consiliere, finanțate de la bugetul de stat, prin UAT pe raza căruia funcționează unitatea de învățământ, sau prin programe/proiecte cu finanțare externă, în conformitate cu precizările strategiilor naționale sectoriale din domeniul educației.
  • Părinții elevilor implicați în acțiuni de tip bullying, ca victime, ca agresori sau ca martori, vor beneficia de programe de intervenție /consiliere, finanțate prin programe/proiecte cu finanțare externă accesate de UAT, pe raza căruia funcționează unitatea de învățământ, în conformitate cu precizările strategiilor naționale sectoriale din domeniul educației.
  • Părinții elevilor din clasele/ grupele din unitățile de învățământ în care au fost înregistrate acțiuni de tip bullying vor fi incluși, cu prioritate, în programe de informare și conștientizare în domeniul identificării și combaterii bullyingului, ca formă a violenței manifestate în mediul școlar, în conformitate cu precizările strategiilor naționale sectoriale din domeniul educației

Tipurile de acțiuni din categoria bullyingului, manifestate în mediul școlar, conform proiectului:

    1. Bullying elev – elev;
    2. Bullying elev – profesor;
    3. Bullying profesor – elev;
    4. Bullying părinte – elev, în spațiul școlii;
    5. Bullying părinte – profesor, în spațiul școlii;
    6. Bullying profesor – părinte, în spațiul școlii

Forme de bullying

Bullying elev-elev:

  1. Verbal: Apelative denigratoare, tachinare, insulte, poreclire, țipete, sarcasm, minciună,
    bârfă, amenințări verbale, șantaj, jigniri repetate referitoare la: trăsături fizice sau psihice, orientarea sexuală, dizabilitate, gen, religie, etnie, naționalitate; situația socioeconomică etc.
  2. Emoţional/nonverbal: Priviri/gesturi amenințătoare repetate; intimidarea, gesturi de exludere, ignorare etc
  3. Fizic: Lovire, bătaie, pus piedică, îmbâncire, plesnit, blocarea căii, înghesuire, împingere, agresiuni fizice diverse repetate etc
  4. Relaţional inclusiv sexual: Comportamente repetate de: respingere, subminare, excludere, izolare, ignorare, intimidare, agresiuni sexuale (hărțuire, atingere, avansuri etc.), comportament ironic, răspândirea de zvonuri malițioase, insulte în locuri publice etc
  5. Deposedare de lucruri: Comportamente repetate de: cerere de bani, bunuri sau echipamente, însoțite de amenințări; furt; provocarea sau forțarea de a fura, ascunderea de lucruri, vandalism, distrugere, incendiere etc.
  6. Electronic (cyber bullying): Mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene, filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizare a unui elev prin crearea unui profil sau a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fără acordul persoanei în cauză etc

Bullying elev-profesor:

  1. Verbal: Apelative denigratoare, tachinare, insulte, poreclire, țipete, sarcasm, minciună, bârfă, amenințări verbale, șantaj, jigniri repetate referitoare la: trăsături fizice sau psihice, orientarea sexuală, dizabilitate, gen, religie, etnie, naționalitate; situația socioeconomică etc.
  2. Emoţional/nonverbal: Priviri/ gesturi amenințătoare repetate; intimidarea, gesturi de ignorare etc.
  3. Fizic: Lovire, îmbâncire, împingere, agresiuni fizice diverse repetate etc
  4. Relaţional inclusiv sexual: Comportament e repetate de:  subminare, ignorare, intimidare, agresiuni sexuale, comportament ironic, răspândirea de zvonuri malițioase, insulte în locuri publice etc.
  5. Deposedare de lucruri: Comportamente repetate de furt; ascunderea de lucruri, vandalism, distrugere, incendiere etc.
  6. Electronic (cyber bullying): Mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene, filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizare a unui elev prin crearea unui profil sau a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fără acordul persoanei în cauză etc.

Bullying profesor-elev:

  1. Verbal: Apelative denigratoare, tachinare, insulte, poreclire, țipete, sarcasm, minciună, bârfă, amenințări verbale, șantaj, jigniri repetate referitoare la: trăsături fizice sau psihice, orientarea sexuală, dizabilitate, gen, religie, etnie, naționalitate; situația
    socioeconomic etc.
  2. Emoţional/nonverbal: Priviri/gesturi amenințătoare repetate; intimidarea, gesturi de ignorare etc
  3. Fizic: Lovire, bătaie, îmbâncire, plesnit, înghesuire, împingere, agresiuni fizice diverse
    repetate etc.
  4. Relaţional inclusiv sexual: Comportamente repetate de: respingere, excludere, izolare, ignorare, intimidare, agresiuni sexuale (hărțuire, atingere, avansuri etc.), comportament ironic, insulte în locuri publice etc.
  5. Electronic (cyber bullying): Mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene, filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizare a unui elev prin crearea unui profil sau a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fără acordul persoanei în cauză etc.

Bullying părinte-elev, în spațiul școlii:

  1. Verbal: Apelative denigratoare, tachinare, insulte, poreclire, țipete, sarcasm, minciună, bârfă, amenințări verbale, șantaj, jigniri repetate referitoare la: trăsături fizice sau psihice, orientarea sexuală, dizabilitate, gen, religie, etnie, naționalitate; situația
    socioeconomică etc.
  2. Emoţional/nonverbal: Priviri/gesturi amenințătoare repetate; intimidarea, gesturi de ignorare etc
  3. Fizic: Lovire, bătaie, pus piedică, îmbâncire, plesnit, blocarea căii, înghesuire, împingere, agresiuni fizice diverse repetate etc.
  4. Relaţional inclusiv sexual: Comportamente repetate de: respingere, excludere, izolare, ignorare, intimidare, agresiuni sexuale; comportament ironic, răspândirea de zvonuri malițioase, insulte în locuri publice etc.
  5. Electronic (cyber bullying): Mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene, filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizare a unui elev prin crearea unui profil sau a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fără acordul persoanei în cauză etc.

Bullying părinte-profesor, în spațiul școlii:

  1. Verbal: Apelative denigratoare, tachinare, insulte, poreclire, țipete, sarcasm, minciună, bârfă, amenințări verbale, șantaj, jigniri repetate referitoare la: trăsături fizice sau psihice, orientarea sexuală, dizabilitate, gen, religie, etnie, naționalitate; situația
    socioeconomică etc
  2. Emoţional/nonverbal: Priviri/gesturi amenințătoare repetate; intimidarea etc.
  3. Fizic: Lovire, bătaie, îmbâncire, blocarea căii, agresiuni fizice diverse repetate etc.
  4. Relaţional inclusiv sexual: Comportamente repetate de: respingere, subminare, ignorare, intimidare, agresiuni
    sexuale (hărțuire, atingere, avansuri etc.), comportament ironic, răspândirea de
    zvonuri malițioase, insulte în locuri publice etc.
  5. Deposedare de lucruri: Comportamente repetate de: furt; vandalism, distrugere, incendiere etc
  6. Electronic (cyber bullying): Mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene, filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizare a unui elev prin crearea unui profil sau a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fără acordul persoanei în cauză etc.

Tipurile de intervenție în cazul bullyingului:

Intervenție specifică la nivel de caz – victimă, agresor, martor

  • Identificarea timpurie a elevilor cu potențial violent și a cauzelor care pot determina manifestări de tip bullying a acestora, prin implicarea cadrelor didactice și a personalului specializat (consilieri școlari, psihologi, asistenți sociali, mediatori) și a familiei;
  • Valorificarea intereselor, aptitudinilor și capacității elevilor prin diferite activitati scolare si
    extrascolare pentru a preveni manifestari problematice/de tip bullying (sportive, artistice
    etc.);
  • Implicarea Consiliului Național al Elevilor în proiectarea și derularea activităților de prevenire și reducere a manifestărilor de tip bullying;

Intervenție extinsă – familie, clasă de elevi, grup

  • Colaborarea cu Federația Națională a Părinților din Învățământul Preuniversitar și informarea părinților cu privire la serviciile pe care le poate oferi scoala în scopul prevenirii acțiunilor de tip bullying și ameliorării relațiilor părinți-copii (consiliere, asistență psihologică, mediere); implicarea în astfel de activități a personalului
    specializat (consilieri școlari , psihologi);
  • Colaborarea școlii cu familiile elevilor cu potențial violent pentru a găsi și aplica soluțiile
    pentru prevenirea bullying-ului;
  • Identificarea unor părinți-resursă care să se implice în activitățile de prevenire;
  • Inițierea unor programe destinate părinților, centrate pe constientizarea, informarea și formarea cu privire la dificultățile de adaptare a copiilor la mediul scolar și la diferite aspecte ale acțiunilor de tip bullying (forme, cauze, modalități de prevenire,
    parteneri);
  • Semnalarea de către școală a cazurilor de familii cu un comportament violent față de copii; colaborarea școlii cu instituții cu responsabilități în acest domeniu, precum Autoritatea Tutelară, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, poliție

Intervenție extinsă la nivel de unitate de învățământ

  • Includerea, pe agenda întâlnirilor formale ale școlii (Consiliul de administrație, Consiliul
    profesoral, Consiliul elevilor, Comitetul de părinți), a unor teme legate de acțiunile de tip
    bullying, care să aibă ca scop constientizarea dimensiunii fenomenului și analiza formelor, a actorilor și a cauzele situațiilor de la nivelul instituției respective;
  • Elaborarea unor strategii coerente de prevenție, care să fie fundamentate pe diagnoza situației existente și să fie incluse în planul de dezvoltare instituțională; inițierea unor programe care să răspundă unor situații specifice unității de învățământ respective
    (identificarea riscurilor în contextul concret al școlii , a actorilor cu potențial violent sau cu risc de a deveni victimă), cu implicarea activă a elevilor ca actori și ca parteneri cheie;
  • Transformarea regulamentului intern, specific fiecărei scoli, din instrument formal în mijloc real de prevenire, prin:
     definirea clară și funcțională a criteriilor de disciplină scolară și de conduită în școală a
    tuturor actorilor școlari (elevi, profesori);
     adaptarea prevederilor la contextul specific în care funcționează instituția;
     consultarea tuturor actorilor de la nivelul școlii (elevi, cadre didactice, părinți) în definirea și aplicarea prevederilor acestuia;
     operaționalizarea conținutului la nivelul activității didactice concrete, prin negocieri directe între profesor și elevi;
  • Inițierea la nivelul școlii si/sau al inspectoratului școlar a unor structuri cu rol demediere care să contribuie la identificarea surselor de conflict; aceste structuri/ grupuri de inițiativă ar trebui să fie formate dintr-un nucleu de elevi, cadre didactice și părinți; astfel de structuri pot fi coordonate de personal specializat (profesori consilieri școlari, asistenți sociali, psihologi) și pot iniția și derula programe de prevenire a bullying-ului împreună cu parteneri de la nivelul comunității (ONG-uri, poliția de proximitate, autorități locale);
  • Dezbaterea, în timpul orelor de consiliere și orientare/dirigenție, a situațiilor de tip bullying petrecute în școală sau în vecinătatea acesteia și încurajarea exprimării opiniei elevilor privind aceste situații și posibile căi de soluționare;
  • Valorificarea temelor relevante pentru problematica bullying-ului, care se regăsesc în
    curriculumul diferitelor discipline școlare (drepturile și îndatoririle individului, libertate și
    normă/regulă de comportament, decizie si consecințele deciziilor, abilități sociale etc.), prin utilizarea unor strategii activ-participative (studiu de caz, joc de rol, analiză critică a mesajelor audio-vizuale de tip bullying, problematizare etc.), care să conducă laconstientizarea și dezvoltarea unei atitudini critice a elevilor față de problematica
    bullying-ului.
  • Derularea unor programe și activități extra școlare pe tema combaterii bullying-ului (de
    exemplu: săptămâna anti-bullying; jocuri, concursuri și expoziții tematice; întâlniri cu specialisti care să prezinte în mod interactiv teme legate de bullying, la care să participe elevi, cadre didactice și părinți).

Intervenție extinsă la nivel comunitar- UAT

  • Inițierea unor programe de sensibilizare a comunității privind fenomenul de bullying școlar (instituții responsabile: inspectoratele școlare, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, poliție, primărie, ONG-uri).
  • Dezvoltarea unor programe de prevenire a bullyingului școlar (cu susținerea financiară si/sau logistică din partea UAT, a inspectoratelor școlare, a ONG-urilor, a poliției comunitare ș.a.).
  • Dezvoltarea de parteneriate ale școlii cu alte instituții la nivel local – poliție, jandarmerie, autorități locale, ONG – uri etc. – pentru siguranța deplasării elevilor și pentru crearea unei vecinătăți lipsite de pericole privind integritatea fizică și psihologică a elevilor

Intervenție extinsă la nivel național

  • Dezvoltarea, în cadrul ofertei naționale de curriculum la decizia școlii, a unor module
    integrate unor programe școlare, centrate pe prevenția bullyingului (instituții responsabile: Ministerul Educației și Cercetării).
  • Redimensionarea elementului educativ în abordarea curriculară prin accentuarea dimensiunii sociale și psihologice a managementului clasei;
  • Organizarea de campanii sociale, prin utilizarea diferitelor canale de comunicare publică, în scopul constientizării fenomenului de bullying (instituții responsabile: Ministerul Educației și Cercetării în colaborare cu Ministerul de Interne, , ONG-uri);
  • Implementarea unui sistem de monitorizare la nivel național a fenomenelor de bullying în școală, care implică următoarele aspecte: elaborarea unei metodologii de colectare a
    informațiilor, definirea criteriilor de identificare si standardizarea lor, construirea unei baze de date etc.;
  • Stimularea cooperării inter-instituționale și implicarea societății civile în inițierea, derularea, monitorizarea și evaluarea unor programe antibullying la nivel național (instituții responsabile: Ministerul Educației și Cercetării)
  • Includerea unor teme privind bullyingul școlar în programele de formare continuă a cadrelor didactice (instituții responsabile: Ministerul Educației și Cercetării, furnizori de formare).
  • Diversificarea programelor de asistență socială adresate familiilor dezavantajate din punct de vedere socioeconomic, categorie care prezintă un risc accentuat în manifestarea unor comportamente violente ale copiilor (instituții responsabile: Ministerul Muncii și otecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, organizații nonguvernamentale).

Procedura operațională privind intervenția în cazul unei situaţii de violență psihologică – bullying:

Etapa 1. Raportarea situaţiei de bullying

  1. O situaţie de bullying poate să implice diferiţi actori şcolari, în rol de agresor, de victimă,
    respectiv de martor: elevi, cadre didactice, părinţi, alte categorii de personal al şcolii, persoane din afara şcolii.
  2. Raportarea unei situaţii de bullying poate fi realizată de către diferite persoane, implicate direct în caz sau martore la acesta, atât cu asumarea identității, cât și anonim.
  3. Sesizarea/raportarea unei situaţii de bullying poate fi realizată către conducerea unităţii de învăţământ sau către alţi actori şcolari sau structuri cu rol în acest domeniu (ex. învăţător/diriginte, consilierul şcolar, cadrul didactic de serviciu pe şcoală, membri ai Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar, linia europeană de asistență pentru copii 116 111, alte entități cu responsabilități în domeniu ).

Etapa 2. Investigarea situaţiei de bullying raportate

  1. Situaţia de bullying raportată va fi investigată pentru a se stabili: măsura în care se identifică un comportament de bullying real (despre ce?), actorii implicaţi (cine?), formele de manifestare (cum?), contextul de manifestare (unde şi când?), cauze generatoare (de ce?), soluţii posibile de rezolvare (pentru ce?).
  2. Echipa care va investiga o situație de bullying va include, după caz:
    diriginte/învățător/educatoare la clasa asociată cu situația de bullying, consilierul școlar,
    directorul/directorul adjunct (al) școlii, 1-2 membri ai Comisiei pentru prevenirea şi
  3. Atitudinea echipei care investighează situaţia de bullying trebuie să fie una de mediere,
    calmă, constructivă, de susţinere, cu rol de identificare a tuturor aspectelor cazului, şi nu de sancţionare. Toate demersurile de investigare vor fi realizate cu respectarea drepturilor tuturor celor direct implicați în situația analizată. Persoanele care nu sunt implicate direct (elevi, profesori, părinți etc.) pot oferi informații utile, cu respectarea drepturilor și a confidențialității.
  4. Metodele de investigare a situaţiei de bullying variază, de la caz la caz: discuţii de grup cu colectivul de preșcolari/elevi în cadrul căruia s-a manifestat situaţia de bullying, interviuri individuale cu cei direct implicaţi în caz şi/sau cu martori, observarea unor contexte de manifestare.
  5. Discuţiile şi interviurile sunt organizate în spaţiul şcolar, în clasă sau în afara acesteia, în funcţie de situaţie.
  6. Dovezile care pot fi colectate în demersul de investigare a unei situaţii de bullying (rapoarte, înregistrări etc.) trebuie să fie păstrate în conformitate cu legislația în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal.

Etapa 3. Intervenţii pentru rezolvarea situaţiei de bullying raportate

Situaţie de bullying în care sunt implicaţi elevi

  1. Cadrul didactic (învăţător/diriginte) va organiza, cu sprijinul consilierului şcolar, discuţii cu colectivul de elevi, cu rol de conștientizare a efectelor negative a acestui comportament și de promovare a unui climat școlar pozitiv, constructiv, sentimentului de solidaritate între elevi, cu scopul de a face intolerabil comportamentul abuziv.
  2. Cadrul didactic (învăţător/diriginte) va purta discuţii cu elevii direct implicaţi în situaţia de bullying. Acestora li se va explica clar modul în care situaţia de bullying a încălcat regulile unui climat şcolar sănătos şi a adus prejudicii stării de bine a elevilor în mediul şcolar.
  3. Vor fi contactați părinţii acestora (atât cei ai elevului victimă, cat şi cei ai elevului agresor) și vor fi invitați la o discuţie, pentru a analiza situaţia şi pentru a realiza, de comun acord, un plan de consiliere psihopedagogică pentru copii.
  4.  Consilierul şcolar va elabora şi aplica măsuri de consiliere individuală a elevilor direct implicaţi în situația de bullying.
  5.  În vederea soluţionării situaţiei de bullying, la nivelul unităţii de învăţământ, după caz, sunt implicați membrii Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei in mediul şcolar.
  6. Dacă situaţia de bullying este gravă, conducerea unităţii de învăţământ va anunţa alte
    instituții/entități cu atribuții și responsabilități în domeniu : Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Poliţia (în cazul în care s-a produs o infracţiune).
  7.  În vederea soluţionării situaţiei de bullying, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) care a primit sesizarea are următoarele atribuţii:
    – Se informează cu privire la situaţia sesizată, cu sprijinul actorilor şcolari de la nivelul
    unităţii de învăţământ.
    – Propune introducerea elevului victimă / elevului agresor într-un program de consiliere, cu acordul părinţilor acestora.
    – Daca părinţii nu comunică cu reprezentanţii DGASPC, atunci se face anchetă în teren, la locuinţa acestora prin Serviciul abuzuri din structura DGASPC.
    – Reprezentanţii DGASPC au rol de mediere a relaţiei şcoală – părinţi, acolo unde este
    necesară această mediere.
    Cazul este monitorizat în temeiul prevederilor Legii nr. 272/2004, cu modificările și
    completările ulterioare;
  8. În vederea soluţionării situaţiei de bullying, secția/structura de poliție care a primit sesizarea are următoarele atribuţii:
    – Realizează activități de informare preventivă la nivelul unității de învățământ, pentru a
    preveni extinderea unor fapte similare.
    – Propune și aplică măsuri ameliorative, mai ales în cazurile în care situațiile de bullying
    implică și persoane din afara școlii sau se manifestă în afara școlii.
    – În cazul în care intervenția este realizată de Poliția de Proximitate, aceasta acţionează
    conform prevederilor Codului Penal şi ale Codului de Procedură Penală, coroborate cu
    alte dispoziții relevante.
    – Pentru minorul cu vârsta mai mică de 14 ani, structurile de poliție anunţă obligatoriu
    DGASPC.
    9. Părinţii elevilor direct implicaţi în situaţia de bullying vor beneficia, după caz, de activităţi de consiliere organizate de consilierul şcolar. De asemenea, părinţii copilului care săvârșește fapte penale şi nu răspunde penal au obligaţia de a participa la şedinţele de consiliere efectuate de către DGASPC, în baza unui program personalizat de consiliere psihologică (art. 73 alin 4 din Legea nr. 272/2004 republicată).

Situaţie de bullying în care sunt implicate cadre didactice

Directorul unității de învățământ convoacă Comisa de disciplină, care, în urma analizei cazului, va propune o soluție de rezolvare, ce va fi supusă dezbaterii, la nivelul Consiliului profesoral, și, după dezbaterea din Consiliul profesoral, va fi supusă aprobării Consiliului de administrație al unității de învățământ.

Puteți consulta aici:

Citește și: Povești, jocuri și strategii pentru o clasă fără bullying. Pubela relațională, ”cadoul” oferit de un psiholog unor elevi din Brașov

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here