Deputatul USR Cristina Iurișniți a depus, la Camera Deputaților, un proiect de lege care prevede alocarea unui număr minim de 600 de elevi unui consilier școlar, în contextul în care cei care profesează în prezent ajung să aibă și 1.500 de elevi, relatează Mediafax.
Inițiativa legislativă propune completarea articolului 83 din Legea educației naționale 1/2011.
Legea în vigoare prevede că „antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din unitățile școlare de stat și particulare autorizate/acreditate beneficiază de asistență medicală, psihologică și logopedică gratuită, în cabinete medicale, psihologice și logopedice școlare ori în unități medicale de stat”.
Proiectul propune introducerea unui nou alineat la articolul menționat din actul normativ care arată că „unui post de consilier școlar îi este alocat un număr minim de 600 de elevi, respectiv un minim de 300 de preșcolari, în cadrul unei unități de învățământ cu personalitate juridică”.
Modificarea legislativă, dacă este adoptată, ar urma să intre în vigoare începând cu anul școlar 2021 – 2022, conform proiectului de lege.
„La momentul de față, învățământul românesc se confruntă cu o lipsă acută de psihologi școlari. Rolul acestora este deosebit de important în ceea ce privește consilierea și orientarea profesională a elevilor, precum și dezvoltarea, în funcție de nevoile individuale, a comportamentelor psiho-emoționale și a atitudinilor de relaționare ale elevilor. Dacă legislația prevede faptul că unui psiholog școlar îi este alocat un număr de 800 de elevi, în practică există situații în care există un post de psiholog școlar la 1.500 de elevi. Nu putem vorbi despre eficiența și relevanța activității de consiliere și orientare în astfel de condiții, fapt care ne determină să reglementăm la nivel primar obligația Ministerului Educației Naționale și a Inspectoratelor școlare de a asigura un psiholog școlar la un număr de 600 de elevi/ 300 de preșcolari”, susține deputatul USR în expunerea de motive a inițiativei legislative.
Cristina Iurișniți argumentează că un consilier școlar nu poate face față numărului mare de elevi și preșcolari.
„Cabinetele de asistență psihopedagogică funcționează în unități de învățământ preuniversitar și asigură asistență psihopedagogică unui număr de 800 de elevi sau de 400 de prescolari. Presupunând că un elev ar avea acces o singură dată pe semestru la o consultație individuală și considerând că un semestru are 18 săptămâni, ar rezulta faptul că, săptămânal, cel puțin 44 de elevi ar trebui să fie asistați/consiliați din punct de vedere psihopedagogic, situație imposibil de gestionat ținând cont de limitele programului de lucru al unui consilier educativ, precum și de timpul alocat unei ședințe individuale cu fiecare elev”, arată deputatul USR.
Ea mai spune că elevii nu beneficiază cum ar trebui de consiliere școlară, fapt pentru care apar efecte negative, cum ar fi bullying-ul sau o educație care nu ține cont de particularitățile școlarilor.
„Din păcate, la momentul actual, în școlile din România, preșcolarii/elevii nu beneficiază de orele de consiliere școlară. Acest situație critică are printre efecte și stagnarea/creșterea ratei de abandon școlar, amploarea fenomenului de bullying, creșterea actelor de violență fizică, verbală, psihologică în unitățile școlare, alegerea unor trasee educaționale necorespunzătoare particularităților individuale ale fiecărui copil”, conchide sursa citată.
Inițiatorul prezintă, în expunerea de motive, și efectele pe care va avea proiectul de lege:
„Pe termen scurt:
– Asigurarea desfășurării optime a asistenței psihopedagogice și a consilierii profesionale a elevilor;
– Creșterea numărului de posturi de psihologi școlari;
Pe termen mediu și lung:
– Asigurarea mijloacelor necesare preșcolarilor și a elevilor de a opta pentru un parcurs educațional care să răspundă nevoilor și intereselor lor;
– Orientarea optimă în ceea ce privește alegerea parcursului profesional/ academic după finalizarea studiilor preuniversitare
– Creșterea gradului de ocupare a pieței muncii”, potrivit sursei menționate.
Propunerea legislativă a fost înregistrată la Camera Deputaților, prim for sesizat, decizional fiind Senatul.
