Elevii ar putea avea o oră de lectură. Ministrul Educației: ”Trebuie să-i învăţăm pe copii să descifreze textul şi să-l interpreteze”

0
Foto: facebook.com/ Școala Gimnazială "Nichita Stănescu", Baia Mare

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a anunțat, marți, în contextul rezultatelor slabe la testele PISA, că ar putea fi luată în calcul introducerea unei ore de lectură, odată cu regândirea planurilor-cadru și a programelor școlare. Pe de altă parte, ministrul a explicat că testele PISA nu sunt ”de performanţă individuală”, iar ”implicarea acelora care au participat la testare nu a fost maximă, pentru că nu au avut o miză în acea testare”.

„Noi trebuie să găsim soluţii în aşa fel încât la orele de limbă şi comunicare, fie în limba română, fie într-o limbă străină, să-i învăţăm pe copii să descifreze textul şi să-l interpreteze. Simpla lectură a textului nu este suficientă. Asta este de fapt problema. Ştiţi că mai demult exista acea oră de lectură. Nu întâmplător era introdusă, tocmai pentru că acea oră era dedicată exclusiv, pe de o parte, lecturării textului, apoi interpretării lui, înţelegerii, deci toate etapele erau parcurse în acea oră distinctă faţă de cea de limbă şi comunicare. (…)

Poate în situaţia în care ne aflăm acum, în care va trebui să regândim planurile cadru şi programele, poate pe baza documentării ştiinţifice pe care acum o avem la bază, ne putem raporta la ea şi poate este de luat în calcul să avem o astfel de oră de lectură. Este important să înţelegi şi să interpretezi, pentru că dacă ştii să citeşti cum trebuie un text poţi să rezolvi şi o problemă la matematică, de exemplu”, a declarat Monica Anisie, citată de Agerpres, într-o conferință de presă.

Ministrul Educaţiei a arătat totodată că testele de evaluare PISA nu sunt unele de performanţă individuală şi că implicarea celor care au participat la testarea PISA nu a fost maximă, întrucât nu a existat o miză.

„Rezultatele spun sau oferă nişte date concrete. Dar aşa cum am precizat şi mai devreme, aceste teste nu sunt teste de performanţă individuală. Implicarea acelora care au participat la testare nu a fost maximă, pentru că nu au avut o miză în acea testare. (…) Măsuri pe care putem să le luăm şi există unele dintre ele – vorbim despre programe naţionale cum ar fi Euro 200, rechizite şcolare, masa caldă în şcoli.

Vom realiza şi acest program anul acesta, dar în anul acesta şcolar vom avea 100 de unităţi introduse faţă de 50. Venim şi cu măsuri în sprijinul acesta al mediului socio-economic, dar venim şi cu măsuri pentru că cercetarea ne spune că şi profesorii ar trebui să fie formaţi, să intervenim ca minister în formarea iniţială a profesorilor şi formarea continuă. Vom avea şi măsuri care să conducă la o formare iniţială mai bună şi vom introduce încă din anul universitar următor masteratul didactic”, a precizat Monica Anisie.

Potrivit acesteia, Ministerul Educaţiei trebuie să pornească de la rezultatele acestei evaluări atunci când ia măsuri.

„Această evaluare internaţională este o cercetare ştiinţifică de la care Ministerul Educaţiei trebuie să pornească atunci când ia nişte măsuri. (…) De acum înainte, consider că este important să nu mai luăm măsuri fără a fundamenta măsurile pe nişte cercetări solide”, a arătat ministrul.

Rezultatele elevilor români la testele de evaluare PISA din 2018 au înregistrat o scădere faţă de anterioarele evaluări de acest tip.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, comparativ cu ciclul anterior de testare, media internaţională a înregistrat o uşoară scădere (citire/lectură – 487, faţă de 493, matematica – 489, faţă de 490, ştiinţe – 489, faţă de 493 în 2015).

Aceasta tendinţă este înregistrată şi de ţara noastră: citire/lectură – 428 (n.r. punctaj) faţă de 434 în 2015, matematică – 430 faţă de 444, în 2015 şi ştiinţe – 426 (faţă de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari în raport cu rezultatele din anii 2006 şi 2009, dar uşor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015.

Astfel, la citire, elevii cu performanţe sub nivelul 2 pot înţelege texte simple, cu vocabular simplu şi cu informaţii explicite, însă nu pot realiza inferenţe pe baza textului citit, nu pot trage concluzii. Aceşti elevi au dificultăţi de interpretare a semnificaţiei textelor parcurse. La matematică, pot utiliza elemente simple de calcul, dar nivelul lor de achiziţii nu este suficient pentru a putea utiliza gândirea matematică în situaţii variate de viaţă. La ştiinţe, pot recunoaşte şi pot identifica unele explicaţii ale fenomenelor ştiinţifice simple, însă nu pot găsi cauzalităţi sau corelaţii ştiinţifice fără sprijin sau ghidare.

Citește și: 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.