Monica Anisie: Dacă noi, profesorii, împreună cu părinții, am pune umărul și am încerca să facem lucrurile așa cum trebuie, succesul ar fi maxim

0

Ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat, vineri, într-un interviu la postul de radio Itsy Bitsy, că Ministerul Educației va elabora, până la începutul anului școlar viitor, normele metodologice de aplicare a legii care interzice bullying-ul în școli. Ministrul a arătat că trebuie găsite ”soluții de intervenție” astfel încât acei copii care agresează ”să treacă din partea aceasta a violenței în partea cealaltă și să fie consiliați”, însă a precizat că pedepsirea acestora, inclusiv cu scăderea notei la purtare, nu este o soluție. Pe de altă parte, Monica Anisie a povestit din experiența sa de profesor, relatând o întâmplare care a marcat-o, petrecută în timpul primul său an de învățământ.

”Există legea, va trebui să realizăm normele metodologice de aplicare a legii. Este clar că, până la începutul anului școlar viitor, adică până în septembrie 2020, noi trebuie să avem aceste norme, să începem anul școlar cu cadrul legislativ realizat. Invit, pe această cale, toți partenerii să se implice în așa fel încât aceste norme să fie aplicabile pentru că noi trebuie, până la urmă, să intervenim până la nivelul unității de învățământ”, a spus Monica Anisie.

Ministrul s-a referit și la consilierii școlari, declarând că vrea să facă ”ceva” pentru aceștia deoarece ”este clar că societatea românească de acum are nevoie de copii care să crească într-un mediu educațional în care această emoție pe care ei o au să fie cât mai redusă”. ”Să se simtă mai bine la școală și de aceea mandatul meu de ministru l-am oferit tinerilor. Copiii și tinerii studenți reprezintă principala mea preocupare. Or, ca să le fie lor bine trebuie să le fie și adulților bine”, a adăugat Monica Anisie.

Întrebată ce se va întâmpla acum, după ce legea a intrat în vigoare, în cazul copiilor care au comportament de bullying, Monica Anisie a răspuns: ”De cele mai multe ori se spune să luăm măsuri drastice, să pedepsim… Este cel mai rău lucru pe care îl poți face pentru că, în loc să îl îndrepți pe acel copil spre drumul cel bun, tu vii și-l stigmatizezi tot pe acela și spui că, începând de astăzi, ai nota scăzută la purtare, cu asta se începe… Cu amenințarea aceasta, nici nu mai ține, ca să mă exprim așa, pentru că nu le mai pasă copiilor nici de nota la purtare. De ce? Pentru că nu s-a mai pus accentul pe acest aspect, iar un copil care oricum are un comportament violent față de ceilalți nu pune bază pe scăderea notei la purtare, nu-l interesează.”

Ministrul a mai spus că ”normele metodologice trebuie să găsească niște soluții de intervenție în așa fel încât acel copil să treacă din partea aceasta a violenței în partea cealaltă, să i se explice și să fie consiliat în sensul în care să nu mai facă astfel de acte de violență”. ”Cele mai multe situații de violență la nivelul copiilor de gimnaziu sunt manifestări preluate din familie. Ceea ce au văzut în familie, din păcate, acesta este adevărul, vin și ei… poate ei sunt supuși acolo unor agresiuni fizice și atunci vin la școală și fac și ei ceea ce lor li se face acasă sau de către alți copii.

Fac un apel către toate organizațiile care doresc să se implice în construirea acestor norme metodologice să vină alături de Ministerul Educației, pentru că, atâta timp cât ne vom implica cu toții pentru binele acestor copii, vom și reuși. Dacă încercăm doar la nivelul funcționarilor din minister să se scrie niște norme metodologice, nu cred că vom reuși să identificăm toate soluțiile și nici probabil nu avem cum să cunoaștem dintr-un birou ce se întâmplă în realitatea școlii”, a precizat ministrul.

Relația cu elevii și o poveste din primul an de învățământ

Pe de altă parte, Monica Anisie a arătat că ea are norocul că vine din școală, cunoaște fenomenul și a povestit că discută cu elevii săi ceea ce li se întâmplă și îi afectează:

”De fiecare dată, am avut discuții cu elevii respectivi, am încercat să creez în clasă o atmosferă în care toți să fim o familie și i-am tratat pe copii ca pe propriul meu copil. Întotdeauna m-am gândit că în fața mea se află copilul meu de acasă. Nu am ridicat tonul, nu i-am tratat diferențiat, lucrez cu ei diferențiat. Lor trebuie să le fie bine. Dacă am observat că un copil este mai slab pregătit pe un anumit segment, lucrez cu el pe segmentul respectiv până îl aduc la nivelul celorlalți. Aceasta este abordarea corectă și învățarea centrată pe elev.

E adevărat că profesorul nu are timpul necesar să se aplece pentru fiecare elev în parte, să-i afle și povestea din spate. Poate sensibilitatea mea a pornit și din perspectiva de profesor de română, poate că a pornit și de la un eveniment din primul meu an de învățământ în care am certat o elevă de clasa a VII-a care întârziase la oră și, după ce am poftit-o în bancă, am continuat lecția, în așa fel încât, la un moment dat, i-am pus și o întrebare și a zis că ea nu a învățat. Eu am certat-o: De ce nu ai învățat? Ce ai făcut toată dimineața? Și vă spun că de atunci nu am mai făcut asta niciodată pentru că răspunsul pe care mi l-a dat și acum mă cutremură. Mi-a spus: Am plâns toată dimineață pentru că în această dimineață a murit mama. De atunci, această întrebare ”De ce nu ai învățat” eu nu am mai pus-o niciodată.

Eu le-am spus colegilor mei profesori cât de mult apreciază elevii faptul că nu te așezi la catedră, să stai printre ei… Eu niciodată nu stau la catedră, mă așez în bancă lângă ei. Le dau încredere că eu sunt alături de ei și că orice ar face și orice ar avea pe suflet este posibil să îmi spună, este posibil să îi apreciez, chiar dacă fac greșit. Eu niciodată nu îi spun elevului meu Ai greșit. Nu. Este total nepedagogic. Trebuie să îi spui: Dar ce ai zice tu dacă ar fi și această soluție. Ceea ce ai propus tu, răspunsul tău, propunerea pe care tu ai dat-o cred că nu este suficientă. Haide să găsim și o altă soluție, și o altă părere. Este adevărat, îmi permite și disciplina. (…)

Dacă noi, profesorii, împreună cu părinții, am pune umărul și am încerca să facem lucrurile așa cum trebuie, să te pliezi pe ceea ce este copilul acolo, în fața ta, atunci succesul ar fi maxim.”


Legea care interzice bullying-ul în şcoli a intrat în vigoare săptămâna trecută, iar potrivit prevederilor acesteia, este interzis orice comportament care constă în violenţă psihologică, relatează Mediafax.

„În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying”, se arată în noua prevedere introdusă în Legea educaţiei.

În aceeaşi lege a mai fost introdusă o menţiune care arată că profesorii şi învăţătorii vor fi instruiţi, în cadrul sesiunilor de perfecţionare pe care le urmează, şi cu privire la violenţa psihologică – bullying. Aceştia vor învăţa cum să identifice fenomenul şi cum să aplice strategiile şi măsurile potrivite.

Potrivit legii, bullying-ul (violenţa psihologică) poate fi definit ca: „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”.

Citește și: Decizie în Parlament: Reducerea numărului de ore petrecute de elevi la școală, votată de Senat

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here