Ce vor elevii de la proiectul bugetului de stat pentru anul viitor. Solicitările Consiliului Național al Elevilor, adresate Guvernului

0
Foto: Digi24.ro

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) solicită Guvernului includerea în proiectul bugetului de stat pentru anul 2020 a resurselor financiare necesare pentru derularea unor programe în școli, precum ”Masa Caldă” și ”Şcoală după şcoală”. Totodată, reprezentanții elevilor vor finanțarea unor ”programe de formare iniţială şi continuă pentru studenţii interesaţi de a urma o carieră didactică şi/sau pentru cadrele didactice”, dotarea corespunzătoare a şcolilor cu laboratoare și ”salarii echitabile pentru profesori, pentru a încuraja cât mai mulţi tineri să urmeze cariera didactică”.

Toate aceste solicitări se regăsesc într-o listă întocmită de Consiliul Naţional al Elevilor, care cuprinde mai multe puncte și despre care elevii spun că sunt ”esenţiale în dezvoltarea sectorului educaţional”.

”Ce vor elevii din România, aşadar, de la proiectul bugetului de stat pentru anul 2020? De fapt, întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este următoarea: care sunt resursele financiare de care au nevoie elevii din România pentru a putea fi parte dintr-un sistem educaţional calitativ şi incluziv, centrat pe nevoile şi interesele lor?”, se arată într-un comunicat de presă al CNE.

Comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor

”Ce vor elevii de la bugetul de stat? Solicitările Consiliului Naţional al Elevilor către Guvern cu privire la proiectul bugetului de stat pentru anul 2020

În România, 380.000 de copii cu vârsta între 3-17 ani nu urmau nicio formă de învăţământ la începutul anului 2019, 38,1% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar aproape o cincime dintre copiii sub 6 ani trăiesc în condiţii de deprivare materială severă, conform Eurostat.

Investiţiile autorităţilor în educaţie sunt minime: în perioada 2012 – 2014, perioadă pentru care datele sunt disponibile, România a ocupat ultimul loc din Uniunea Europeană din punct de vedere al cheltuielilor pentru educaţie ca procent din PIB. (informaţii preluate din rapoartele realizate de organizaţia Salvaţi Copiii)

Ce vor elevii din România, aşadar, de la proiectul bugetului de stat pentru anul 2020? De fapt, întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este următoarea: care sunt resursele financiare de care au nevoie elevii din România pentru a putea fi parte dintr-un sistem educaţional calitativ şi incluziv, centrat pe nevoile şi interesele lor?

Consiliul Naţional al Elevilor, structura de reprezentare a elevilor din România, solicită Guvernului includerea, în proiectul privind bugetul de stat pentru anul 2020, a următoarelor puncte pe care le considerăm esenţiale în dezvoltarea sectorului educaţional:

– Includerea, în bugetul de stat, a finanţării necesare pentru implementarea Legii nr. 38/2019, conform căreia, anual, Guvernul României aprobă, prin Hotărâre de Guvern, cuantumul minim de acordare a burselor pentru elevi, în conformitate cu cele susţinute de Consiliul Naţional al Elevilor încă din anul 2017. Proiectul propus la acea vreme de către Consiliul Naţional al Elevilor sublinia faptul că nevoile financiare ale elevilor nu sunt constante, ci depind în mod direct proporţional de situaţia economică a ţării.

Analizând studiile efectuate de către Institutului Naţional de Statistică în anul 2018, putem observa că suma medie cheltuită lunar într-o gospodărie pentru alimente şi utilităţi însumează 1125 lei. Considerând media de 2,6 persoane într-o gospodărie, ajungem la concluzia că este nevoie de aproximativ 432 de lei pentru a împlini nevoile minime de trai. Cu o valoare de 100 de lei, bursa socială nu va putea satisface nici măcar aceste nevoi pe care elevii le au.

Acelaşi studiu al INS arată că, din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării, lunar, în medie, se investesc doar 9 lei (0,4% din totalul cheltuielilor de consum aferente pentru o gospodărie), pentru educaţie. În aceste condiţii, bursa de studiu, respectiv cea de merit sau performanţă reprezintă un stimulent pentru elevii care au potenţial în a se dezvolta pe plan profesional, chiar dacă situaţia financiară nu le permite acest lucru. Astfel, noi propunem calculul cuantumului pentru fiecare dintre cele patru tipuri de bursă ca fiind un procentaj din salariul minim net pe economie.

Ţinând cont de grupul ţintă al fiecărui tip de bursă, propunem următoarele sume:
– bursa socială: lunar, 30% din salariul minim net pe economie;
– bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie;
– bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie;
– bursa de performanţă: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie.

– Finanţarea necesară pentru pilotarea programului Masa Caldă în cât mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar din România, cu precădere în comunităţile unde se află comunităţi defavorizate, aflate în situaţii de risc;

– Resursele financiare necesare pentru pilotarea unor programe de formare iniţială şi continuă pentru studenţii interesaţi de a urma o carieră didactică şi/sau pentru cadrele didactice, în vederea instruirii lor pentru a folosi metode de predare participative, inovative, centrate pe nevoile şi interesele elevilor, metode care să valorifice potenţialul elevilor, indiferent de abilităţile sau dizabilităţile acestora;

– Finanţarea necesară pentru dotarea completă a şcolilor cu mecanisme (lifturi, rampe de acces, grupuri sanitare corespunzătoare) care să faciliteze accesul la educaţie pentru elevii cu dizabilităţi;

– Resursele necesare pentru a garanta prezenţa unor profesori de sprijin pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, realizarea unui plan de acţiune finanţat corespunzător pentru a preveni abandonul şcolar în cazul acestor elevi;

– Resursele financiare necesare pentru ca programul Şcoală după şcoală să fie implementat în cât mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar, în vederea contribuirii la scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, mai ales în comunităţile defavorizate, unde se află copii în situaţii de risc;

– Salarii echitabile pentru profesori, pentru a încuraja cât mai mulţi tineri să urmeze cariera didactică şi pentru a permite ca actul instructiv-educativ să fie desfăşurat în condiţii optime;

– Investiţii în programe durabile, care să presupună crearea de noi campusuri şcolare, cămine şi cantine, dotarea corespunzătoare a şcolilor cu laboratoare, digitalizarea unităţilor de învăţământ, investiţii în dotarea unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic cu echipamente, dar şi a şcolilor vocaţionale, pentru ca elevii să îşi poată dezvolta abilităţile în parametri optimi.” (sursa: Agerpres)

Citește și: 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here