Ce așteptări au profesorii de la noul ministru al Educației. Măsuri necesare, într-un sistem ”greoi, birocratic și ineficient”

0

Profesorii își doresc ca viitorul ministru al Educației să fie cadru didactic, pentru că, spun ei, ”politicienii nu se pricep la educație”. Deși nu cred că se pot face multe într-un guvern de tranziție, ei au așteptări și cer măsuri concrete. Printre ele se numără organizarea unor concursuri reale pentru posturile de directori, scoaterea ponderii de 20% a mediei anilor de studiu din media Evaluării Naționale, dar și punerea ”intereselor profesorilor, elevilor și studenților înaintea intereselor de partid”.

Romana Chișu, profesor în învățământul preuniversitar clujean, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că responsabilitatea viitorului ministru al Educației este foarte mare, deoarece sistemul educațional implică aproape 3,8 milioane de elevi, studenți și profesori.

„Un ministru al Educației într-un guvern minoritar, de tranziție, nu poate promova o reformă reală, în schimb, prin simple ordine de ministru, poate da impulsuri pozitive în sistem și poate corecta erorile predecesorilor săi. Concret, cel puțin în învățământul preuniversitar, cred că viitorul ministru ar fi bine să solicite, printr-un chestionar online, de tip grilă, opinia tuturor profesorilor cu privire la starea actuală a învățământului românesc. Completarea chestionarului să fie obligatorie pentru toți profesorii! În acest fel, în doar câteva zile, ministrul ar avea la dispoziție meta-date pe care le poate utiliza imediat în activitatea sa”, a spus Chișu.

Programe școlare supraîncărcate, profesorii împovărați cu sarcini administrative

Romana Chișu spune că, dacă ar pune întrebările potrivite, ministrul ar afla, printre altele, că programele școlare sunt supraîncărcate, că manualele școlare (alternative) sunt mediocre, că elevii au prea multe ore de cursuri pe săptămână, că există foarte puține softuri educaționale, că profesorii sunt împovărați cu sarcini administrative, că unele direcțiuni și consilii de administrație sunt politizate, că elevii fac meditații încă din ciclul primar sau că lipsesc dotări de bază în multe școli.

Cred că o primă măsură pe care ministrul Educației o poate lua este modificarea structurii anului școlar viitor astfel încât școala să înceapă, pentru elevi, în 15 septembrie. Când spun asta am în vedere faptul că majoritatea profesorilor revin din concedii la 1 septembrie și au nevoie de mai mult de o săptămână pentru pregătirea noului an școlar: fac planificări, participă la ședințe și consfătuiri, realizează orarul, decorează clasele, consultă manualele și auxiliarele”, a subliniat Romana Chișu.

Aceasta crede că o schimbare reală și profundă în educație nu poate fi făcută de un simplu ministru, ci trebuie asumată politic, de toate partidele, având la bază o viziune modernă, gândită de profesioniști.

„Politicienii nu se pricep la educație. În acest moment, sistemul funcționează din inerție. Este greoi, birocratic și ineficient. Orice reformă trebuie gândită de profesioniștii din Educație. Numai ei sunt capabili să construiască o școală pentru viitor, frumoasă și interesantă pentru elevi și profesori, deopotrivă”, a conchis profesorul clujean.

Scoaterea ponderii de 20% a mediei anilor de studiu din media Evaluării Naționale

Antoaneta Luchian, profesor de muzică în Iași, susține că noul ministru al Educației ar trebui să aibă în vedere ca în următorii cinci ani să nu se mai facă nicio schimbare majoră în sistem și să fie eliminată ponderea de 20% a mediei anilor de studii din cea a Evaluării Naționale.

În opinia profesorului de muzică din Iași, e nevoie de coerență între documentele legislative și stabilirea unei perioade de minimum 5 ani în care să nu se mai realizeze nici o schimbare majoră, scoaterea ponderii de 20% a mediei anilor de studiu din media Evaluării Naționale, examene naționale diferențiate pentru elevii cu cerințe speciale, care învață după programe adaptate, suplimentarea personalului de sprijin pentru copii cu cerințe speciale și formarea inițială a profesorilor să fie însoțită obligatoriu de minim 2 ani de asistență/mentorat. Fără acest stagiu profesorii să nu aibă voie să participe la examenul de titularizare.

Concursuri reale pentru posturile de directori de școli

Profesorul de Limba română, Ofelia Burtea, de la Colegiul Naţional Carol I din Craiova crede că prima schimbare ar trebui să vizeze profesorii, care să nu mai aibă dreptul să mai facă schimburi de catedre.

În primul rând să nu se mai facă titularizări prin transfer şi mai ales prin schimb de catedre. S-a ajuns ca profesorii să se înţeleagă între ei şi să facă schimb de locuri de muncă. De obicei, profesorii care se apropie de pensie şi sunt în colegii din Craiova cedează locul unor altor colegi care vin din diverse şcoli, fără să aibă rezultate şi fără să mai fie testaţi. În acest fel, şcolile performante până acum nu mai au posturi pentru concursul naţional. Şi suntem în situaţia în care prin aceste schimburi, unii profesori care ajung în colegii de tradiţie nu pot face faţă cerinţelor de la clasă. Este o demenţă. Acest schimb nu există în nici un domeniu de activitate. Ce ar fi ca un medic dintr-un spital să poată aduce un alt coleg din altă parte în locul lui. Sau un avocat sau un procuror, ori un judecător. Angajarea profesorilor trebuie să se facă pe bază de concurs naţional de competenţe, aşa cum am dat şi eu acum mulţi ani. La noi în ţară a fost doar doi ani. Acest concurs a fost toxic pentru partide şi s-a scos”, a spus Ofelia Burtea.

O altă schimbare necesară, în viziunea cadrului didactic, ar fi organizarea unor concursuri reale pentru posturile de directori de școli, în care să nu fie întrebări de genul „câte coarne are un bou?”. Dascălul craiovean spune că prioritate trebuie să aibă şi reactualizarea curriculei, dar și schimbarea criteriilor în baza cărora se acordă gradațiile de merit.

”Educația se face în clasă, nu în biroul contabilului de la Primărie”

Profesorul Ciprian Toma din Brăila crede că noul ministru trebuie să provină din rândul cadrelor didactice.

În primul rând, ministrul Educației trebuie să provină din rândul cadrelor didactice. Apoi, el trebuie să vorbească fluent limba română și cel puțin o limbă străină, pentru că ultimii miniștri, culmea, ai Educației, au fost o jignire adusă limbii române. (…) Să nu uite că învățământul ar trebui să fie prioritate națională, și la sat și la oraș. Mai este ceva: educația se face în clasă, nu în biroul contabilului de la Primărie, asta trebuie să știe viitorul ministru. Și să pună interesele profesorilor, elevilor și studenților înaintea intereselor de partid. Ar putea să desființeze inspectoratele școlare în ideea descentralizării, oricum sunt inutile”, a spus Ciprian Toma.

”De obicei, miniștrii nu fac decât să încurce lucrurile”

Pentru profesorul Mihai Crudu din Galați cel mai important ar fi ca noul ministru să nu „bulverseze procesul educativ sub pretextul că aplică reforme”.

„Eu nu am așteptări de la nici un ministru, de obicei miniștrii nu fac decât să încurce lucrurile. Nici măcar să vorbească corect nu mai am pretenția. Asta m-ar surprinde și asta mi-aș dori, să vorbească românește, să fie competent și să nu bulverseze procesul educativ sub pretextul că aplică reforme. Să ne lase în pace, pe noi și pe elevi. De exemplu, noi nu știm ce se va întâmpla la viitorul Bacalaureat, cum vor arăta testele, asta aștept de la viitorul ministru, să ne spună rapid cum va fi organizat examenul. De asemenea, aștept să nu ne taie salariile, nici nu visăm să le crească. Dar vă repet, nu avem așteptări de la miniștri, pentru că nu vrem să avem dezamăgiri”, a declarat, pentru MEDIAFAX, profesorul Mihai Crudu.

Sursa: Mediafax

Citește și: Numele vehiculat pentru postul de ministru al Educației: Monica Anisie, profesoară la Vianu și fost secretar de stat în MEN

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here