Proiect de lege care amână schimbările la Evaluarea Națională 2021. Inițiativa, depusă la Camera Deputaților

De către
SparkNews.ro
-
0

Elevii care sunt acum în clasa a VII-a ar urma să susțină, în 2021, Evaluarea Națională după noi reguli, conform prevederilor în vigoare ale Legii educației naționale. Rezultatele Evaluării ar urma să se exprime printr-un punctaj, similar testelor internaţionale, iar absolvenții clasei a VIII-a vor avea șase probe, unele interdisciplinare, iar altele susținute în timpul anului. Mai mulți parlamentari au semnat însă un proiect de lege, depus, miercuri, la Camera Deputaților, în care propun amânarea modificărilor aduse examenului de Evaluare Națională și aplicarea noilor reguli pentru elevii care intră în clasa a V-a în anul școlar 2020-2021.

Proiectul de lege, inițiat de senatorul PSD, Lavinia Craioveanu, și susținut de mai mulți parlamentari ai partidului și un deputat aparținând minorităților, prevede prorogarea termenului de aplicare a prevederilor din Legea educației referitoare la examenul de Evaluare Națională.

Legea stabilește în prezent următoarele:

  • Art.74, alineat (5): La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor absolvenţilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:
    • o probă scrisă la limba şi literatura română;
    • o probă scrisă la limba maternă;
    • o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe;
    • o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională;
    • o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului;
    • o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale,
      susţinută în timpul anului.
  • Art. 361, alineat (3), punctul b): Evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2017 – 2018 (elevii care sunt acum în clasa a VII-a).

Parlamentarii propun însă ca aceste modificări să fie aplicate pentru generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2020-2021:

”Procesul de predare-învățare-evaluare pentru acești elevi s-a realizat fără o abordare transdisciplinară. Cadrele didactice nu au beneficiat de o formare în ceea ce privește procesul în predare din perspectiva transdisciplinară. Programele școlare nu sunt adaptate acestei cerințe, nici manualele școlare.

Îngrijorarea elevilor, a părinților și a profesorilor cu privire la această prevedere legislativă care modifică examenul de Evaluare Națională începând cu anul 2021 este justificată întrucât elevii nu sunt pregătiți pentru a face față cerințelor acestui tip de examen. Prin urmare se impune o prorogare a termenului de aplicare a acestei prevederi legislative”, se arată în expunerea de motive, semnată de senatorul PSD, Lavinia Craioveanu.

Camera Deputaților este prima cameră sesizată, Senatul urmând să fie forul decizional.

Ce mai prevede Legea Educației Naționale:

Modificări la examenul de BACALAUREAT

  • Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susţine examenul naţional de bacalaureat. Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:
    • proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba
      română;
    • proba B de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba
      maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
    • proba C de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie
      internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal.

Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;

    • proba D de evaluare a competenţelor digitale.

Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;

    • proba E scrisă de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal, după cum urmează:
      • probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările;
      • probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
      • două probe scrise, diferenţiate după cum urmează:

1. pentru profilul real din filiera teoretică:
– matematică;
– probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie;

2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:
– o limbă de circulaţie internaţională;
– probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socioumane;

3. pentru filiera tehnologică:
– probă scrisă disciplinară specifică profilului;
– probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;

4. pentru filiera vocaţională:
– probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;
– probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării

  • Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii
    învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele
    condiţii:

    • au susţinut probele A, B, C şi D;
    • au susţinut probele scrise E şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea;
    • au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la probele scrise E cel puţin egală cu 6.
  • Absolvenţilor de liceu care au susţinut evaluările A, B, C şi D li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise E.
  • În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, pot fi recunoscute în
    sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările A, B, C şi D, respectiv rezultatele la probele scrise E care au fost promovate cu cel puţin nota 5.
  • În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de
    bacalaureat.
  • Evaluările A, B, C şi D se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, pe parcursul semestrului al II-lea, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică.
  • Probele scrise E la examenul naţional de bacalaureat se susţin după încheierea cursurilor, în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar.
  • În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat
    examenul naţional de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se desfăşoară potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei
legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2017 – 2018 (elevii care sunt acum în clasa a XI-a).

ADMITEREA LA LICEU

Admiterea în învăţământul liceal sau în învăţământul profesional se realizează
după următoarea procedură:

  • în cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul locurilor oferite deunitatea de învăţământ, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaţional al elevului;
  • în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.
  • În cazul mediilor egale, diferenţierea se face pe baza portofoliului educaţional al elevului.
  • Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a IX-a este
    elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi este dată publicităţii, pentru fiecare
    generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a.
  • Unităţile de învăţământ au obligaţia de a anunţa public disciplina sau disciplinele la care se susţine proba de
    admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum şi modul de
    utilizare a portofoliului educaţional, până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a.
    Proba suplimentară de admitere se va susţine la cel mult două discipline.

Admiterea la liceu se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi
începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2017 – 2018 (elevii care sunt acum în clasa a VII-a).

Citește și:

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.