O radiografie a sistemului de educație în București: Elevii învață în trei schimburi în 11 școli din cauza supraaglomerării

0

În București funcționează, în prezent, nu mai puțin de 419 școli și grădinițe. Problemele sunt puține comparativ cu ceea ce se întâmplă în țară, spun cei implicați în sistemul educațional, însă nu lipsesc. Una dintre ele ar fi școlile supraaglomerate. Elevii învață în trei schimburi în 11 școli din Capitală, iar soluțiile întârzie să apară deși există, încă din decembrie anul trecut, o decizie a Consiliului General al Municipiului București care prevedea identificarea de spații suplimentare pentru aceste unități de învățământ. 

O radiografie a sistemului de educație din Capitală, realizată de MEDIAFAX, scoate în evidență că, din cauza supraaglomerării, în 11 unități se învață în 3 schimburi, una dintre școli este marcată cu bulină roșie, iar 102 unități de învățământ sunt reabilitate cu fonduri europene.

Sindicaliștii din Educație susțin că diferența de investiții se vede de la un sector la altul. Asta în funcție de cum crede necesar fiecare să se implice.

”Unii consideră că școala este mai importantă și drept urmare alocă mai mulți bani, alții încearcă să inducă ideea că banii ar trebui să vină direct de la Ministerul Educației, păi atunci ar fi bine să cedeze și patrimoniul, dacă nu au bani să întrețină unitățile de învățământ”, a spus Marius Nistor, președinte al Federației Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, pentru campania #euprimar, promovată de Gândul și MEDIAFAX.

”Fondul clasei” nu dispare…

Marius Nistor acuză autoritățile locale că fac presiuni asupra inspectoratelor școlare pentru finanțări suplimentare. Iar “tradiționalul” fond al clasei, construit exclusiv din banii părinților, este mai mult decât actual și în 2019. Așa se ajunge în situația în care creta sau alte lucruri necesare în clasă sunt cumpărate din banii părinților, spune Marius Nistor.

”Nu poate constitui sursă de finanțare a unităților de învățământ banii cu care contribuie asociațiile de părinți, mai ales că trebuie să plecăm de la premisa că învățământul de stat este gratuit. Ori, până acum, autoritățile locale și-au permis să aloce foarte puțini bani, mergând pe ideea că părinții vor suplini ceea ce este necesar ca școala să funcționeze bine”, a spus Marius Nistor, pentru Mediafax.

Subfinanțarea sistemului: ”Școala fără bani nu poate funcționa”

Subfinanțarea se vede în calitatea învățământului și a rezultatului. Iar aici rezultatul este elevul care iese de pe băncile școlii.

”Putem spune că, într-un procent destul de însemnat, școlile din București oferă ceea ce este necesar pentru asigurarea unui act educațional de calitate, dar pe bază de cheltuieli materiale, din păcate, cheltuielile care vin dinspre autoritățile locale sunt aproape inexistente, ori știm cu toții foarte bine, școala fără bani nu poate funcționa”, conchide Marius Nistor.

Reparațiile în școli

Dacă privim spre zonele defavorizate și spre școlile care nici anul acesta nu vor deschide porțile cu pereți vopsiți sau toalete cu apă curentă, atunci situația este cu adevărat una bună în Capitală.

”Mai sunt reparații de făcut, dar aici s-a investit. Primăriile de sector au bani, pentru că din taxe și impozit aici sunt alte venituri, față de mediul rural sau față de urbanul de la nivel național”, spune Iulian Cristache, președintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi-Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP).

Totuși, asociațiile de părinți sesizează că, în timp ce există un interesul mărit pentru salariile dascălilor, nimeni nu se gândește la o majorare serioasă a fondurilor care vizează elevii. Finanțarea per capita, pentru fiecare elev dintr-o unitate învățământ, este de 370 de lei în acest moment, majorarea față de 2018 fiind de doar 15 lei.

”Bulină roșie” pe școală

Inspectorul școlar din cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București, Marian Banu, a declarat că din totalul celor 419 unități de învățământ și al celor aproximativ 900 de clădiri existente la nivelul Capitalei, cu probleme structurale legate de reabilitare se confruntă o singură unitate, respectiv Colegiul Tehnic de Poștă si Telecomunicații din Drumul Taberei, marcată cu „bulină roșie”, unde însă s-au demarat deja lucrări în vederea reconsolidării.

”Sunt 102 unități de învățământ care sunt reabilitate prin programul Băncii Europene de Investiții, program care s-a terminat acum câțiva ani, deci aproximativ un sfert din rețeaua școlară este la standarde europene fiind reabilitate structural, adică tot ce înseamnă analiză antiseismică, evaluare antiseismică, tot ce presupune probleme legate de construcție, de dotare, refăcute structural instalațiile pentru un sfert din toate școlile din București și grădinițe”, a spus Marian Banu, conform sursei citate.

Școli supraaglomerate

”Ar mai fi o problemă legată de faptul că, într-adevăr, sunt anumite unități de învățământ situate în cartierele noi, gen Băneasa, în centru, în care avem aproximativ 11 școli care învață în trei schimburi”, precizează inspectorul școlar.

Situația școlilor supraaglomerate din Capitală a rămas fără rezolvare, deși, în decembrie, anul trecut, Consiliul General al Municipiului București aproba derularea programului ”Nicio unitate de învăţământ cu program în trei schimburi”, prin care școlile supraaglomerate din Capitală puteau primi spații suplimentare pentru desfășurarea cursurilor.

”Acest program va însemna achiziția de imobile în proximitatea școlilor unde elevii învață în trei schimburi sau identificarea de terenuri unde se pot construi imobile, anexe unde să se poată desfășura cursuri astfel încât niciun elev din București să nu mai fie nevoit să mai aibă cursuri în trei schimburi, ore mai puține și un program inadecvat”, declara, la acea vreme, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

Peste 13.000 de elevi învață în cele 11 şcoli bucureștene: Școala Gimnazială NR.12 „HERĂSTRĂU”, Școala Gimnazială „PIA BRĂTIANU”, Școala Gimnazială nr. 179, Școala Gimnazială nr. 49, Liceul Teoretic ”Benjamin Franklin”, Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny”, Școala Gimnazială nr. 126, Școala Gimnazială „ION l.C.Brătianu”, Școala Gimnazială nr. 280, Liceul Teoretic „ȘTEFAN ODOBLEJA”, Școala Gimnazială nr.117.

La toate acestea se adaugă lipsa profesorilor și a educatorilor. Sindicaliștii spun că s-a ajuns în situația în care, an de an, se scot posturi la concurs și nu se prezintă nimeni, iar acestea ajung să fie ocupate de personal necalificat sau în regim cu ora.

Elevii care învață în opt școli ar putea fi mutați temporar

În aceste zile, unele școli din București sunt în reparații capitale. În timp ce reprezentanții autorităților locale spun că acestea vor fi finalizate până luni, când copiii încep școala, cei ai Inspectoratului Școlar al Municipiului București nu sunt la fel de optimiști.

”Este posibil ca, în 13 unități, să nu se finalizeze lucrările integral. De asemenea există intenția de a demara lucrări complexe de consolidare în alte opt unități de învățământ. În situația acestora din urmă, copiii vor fi relocați în alte spații școlare, a declarat, pentru TVR, Ioana Mihaela Neacșu, inspector general ISMB.

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here