Într-o comună din județul Timiș, la 7 kilometri de Lugoj, Ancuța Sîrbu a întâlnit, în urmă cu 4 ani, când s-a restabilit în satul unde a copilărit, o lume diferită de cea de la oraș. Multă sărăcie, copii proveniți din familii defavorizate, unii analfabeți funcționali, alții în pragul de a abandona școala. Copiii din vecini, primii pe care i-a cunoscut, nu știau tabla înmulțirii și nici să citească. Aflată în concediu de creștere a copilului, Ancuța Sîrbu a decis să facă ceva, să încerce o schimbare și să îi facă pe oameni să conștientizeze situația în care se află acești elevi. De doi ani, organizează în sat o școală de vară, iar copii care nu puteau să citească, deși cunoșteau literele, au reușit acest lucru doar în două săptămâni. A făcut multe campanii prin care i-a ajutat, sâmbăta i-a adus la școală pentru recuperare și următorul pas este deschiderea unui after-school vocațional care să îi pregătească pentru o meserie.
Ancuța Sîrbu (foto), mamă a doi copii, unul de 2 ani și altul de 4 luni, a plecat din Timișoara și s-a mutat în comuna Coșteiu, județul Timiș, pentru că a dorit să-și crească copiii la țară, la curte. ”Am considerat că este un mediu mai prielnic pentru copii”, spune Ancuța Sîrbu.
Numai că aici s-a lovit de o realitate cruntă. Dezastru și sărăcie, sunt cuvintele folosite de Ancuța Sîrbu. Copii fără părinți, descurajați, etichetați, discriminați. Prima dată i-a cunoscut pe copiii din vecini: ”Am văzut că sunt în urmă cu o grămadă de lucruri, nu știau tabla înmulțirii, nu știau să scrie sau să citească. Am mers la școală să vedem care este situația lor și am constatat că nu sunt numai ei, sunt mai mulți copii. Vreo 50.”
Datele statistice confirmă starea educației din comună, așa cum este descrisă de Ancuța Sîrbu. În 2018, dintre cei 180 de elevi ai școlii generale din Coșteiu, 50 au fost evaluați ca fiind analfabeți funcționali (28%), iar în anul școlar 2017-2018, 10 copii au abandonat școala (5%), riscul ca numărul lor să crească fiind mare. Localitatea Coșteiu, spune Ancuța Sîrbu, se află doar la 7 km de orașul Lugoj, unde șomajul este aproape inexistent, însă în comună sunt multe familii defavorizate pentru ai căror copii nu există un program coerent de integrare și pregătire pentru viață.
Prima școală de vară
Școala la sat este cam uitată, spune cu amărăciune Ancuța Sîrbu. Perspectiva de a-și crește copiii într-un asemenea mediu și de a-i duce la o școală confruntată cu o rată mare a analfabetismului funcțional și a abandonului școlar a determinat-o să se implice. Așa a luat hotărârea, în vara lui 2018, să facă ”Școala de vară de la sat”. Un proiect prin care și-a propus să îi facă pe cei din jur să conștientizeze situația dificilă în care se află copiii din comună, dar să și crească gradul de alfabetizare și dorința celor mici de a se întoarce în toamnă la școală. A mobilizat prieteni, cunoscuți, voluntari, și, din banii strânși din donații și sponsorizări, a organizat, timp de două săptămâni, prima școală de vară, în incinta școlii din comună. 70 de copii au venit la cursuri, au învățat să citească, să socotească, să înțeleagă un text, au făcut jocuri de cunoaștere și s-au distrat.
”Așa am pornit, ca un club de inițiativă, împreună cu profesorii din școală, care au venit voluntari și au fost deschiși proiectului. Apoi, am mai interacționat cu copiii, am fost la ei acasă, am discutat cu părinții, am văzut câtă sărăcie este, cruntă la unii dintre ei, și atunci am zis că trebuie să facem ceva pe termen lung pentru că două săptămâni, într-o vară, nu sunt suficiente”, povestește Ancuța Sîrbu.
Educația la sat…
Pentru a continua proiectul, a decis să înființeze o asociație, ”Educația la sat”, obiectivul declarat al organizației fiind reducerea analfabetismului funcțional și eliminarea abandonului școlar: ”Am zis că dacă ne-a bucurat viața și cu al doilea copil și voi fi oricum 4 ani în concediu de creștere a copilului, îmi pot rupe din timp pentru a face mai mult pentru cei din comună”. Din acel moment, a pornit pregătirea celei de-a doua ediții a școlii de vară, în timp ce voluntarii au continuat, timp de 3 luni de zile, în cursul anului școlar, să lucreze cu copiii în zilele de sâmbătă.
35 de copii din Coșteiu, atât din ciclul primar, cât și din clasele VI-VI, au participat la școala de vară care și-a deschis porțile, pentru a doua oară, în luna iulie a acestui an. ”Dintre aceștia, mulți nu au părinți, ori sunt abandonați, ori sunt din plasament, ori părinții au divorțat sau sunt plecați în străinătate, stau pe la o mătușă, pe la un bunic, alții sunt foarte săraci… Unii dintre ei erau în perioada de abandon și atunci ne-am gândit că primul nostru obiectiv este să reducem abandonul școlar și să aducem copiii la școală. Ne-am axat pe clasele primare ca să putem avea continuitate și să îi luăm cât mai de la 0 ca să putem lucra cu ei”, precizează Ancuța Sîrbu.
40 de voluntari au răspuns provocării lansate inclusiv pe rețelele de socializare, profesori, învățători și chiar elevi de liceu. Astfel, în foarte multe cazuri, s-a putut lucra 1 la 1, copilul și profesorul, iar progresul a fost unul remarcabil.
”Copii care n-au învățat în 2-3 ani să citească, deși recunoșteau literele, dar nu puteau să lege cuvintele, la școala de vară, lucrând cineva constant cu ei, în fiecare zi, câte 2-3 ore, au învățat să citească. Un copil a învățat tabla înmulțirii. Un voluntar l-a ajutat să înțeleagă cum se face calculul din spate și așa a învățat, într-un mediu non-formal, cu multă blândețe și afecțiune în jur. Cadrul potrivit pentru copii este un mediu prietenos, liniștit, unde primesc foarte multă atenție, nu sunt discriminați că sunt murdari, au haine rupte, nu au pachet la ei, unde nimeni nu îi jignește sau ceartă, unde șansele și iubirea sunt distribuite în mod egal și fără nicio urmă de discriminare, unde sunt înțeleși cu compasiune, tratați cu respect, nu arătați cu degetul și puși în ultima bancă. Aceste lucruri îi motivează pe copii să vină la școală din nou și să învețe”, spune Ancuța Sîrbu.
În afară de Română și Matematică, elevii au avut și oră creativă: craft, teatru, muzică, dans, curs de igienă orală, de prim-ajutor și au învățat ”multe lucruri de care au nevoie în viața de zi cu zi”: ”Copiilor le-a plăcut foarte mult. Întotdeauna mă întreabă când facem din nou și dacă îi iau și data viitoare. Au o frică că nu îi mai iau… Copiii s-au atașat inevitabil de mine.”
After-school vocațional
Pasul următor din proiect este înființarea unui after-school vocațional, povestește Ancuța Sîrbu, școala de vară urmând astfel să fie transformată într-una permanentă. Încă nu a primit spațiul necesar, deși acesta este identificat, dar are promisiunea Primăriei și a Școlii Gimnaziale din Coșteiu că o vor sprijini și speră că se va concretiza în această toamnă dacă totul decurge bine. ”Acolo vrem să facem ateliere vocaționale, să colaborăm cu profesori de la școlile tehnice pentru a-i învăța pe elevi tâmplărie, croitorie, mecanică, sculptură, meșteșuguri… Ne vom inspira și de la școlile tehnice, împreună cu profesorii. Vrem să îi pregătim pentru o meserie și să le oferim suportul necesar până la final, până când au meseria în mână. Acesta este scopul final.”
Ceea ce o determină pe Ancuța Sîrbu să meargă pe acest drum, unul nu ușor, este ”situația copiilor”. ”La început, ni se spunea că nu vor veni copiii, că nu le place să învețe, că sunt leneși, că vor veni doar pentru că primesc mâncare (am oferit două mese pe zi)… Noi am zis însă că vrem să încercăm. La prima școală de vară, ne-am dat seama că, de fapt, copiii nu sunt așa și că ei își doresc un altfel de mediu, își doresc să învețe, vor să vină la școală, doar că erau foarte temători că nu vor fi acceptați așa cum sunt, cu bune și rele. Ei își dau seama de condiția lor socială, înțeleg foarte bine sărăcia și că sunt excluși social”, explică Ancuța Sîrbu drama acestor copii.
Biblioteca, amenajată împreună cu elevii
Într-un sistem în care consideră că este nevoie de reformă, cu o școală atât de ”încercată” în mediul rural, Ancuța Sîrbu crede într-o ”școală a iubirii”. O școală în care pedagogul are drag de meseria lui și de copiii pe care îi învață: ”Lucrând cu copiii, mi-am dat seama că prima lor nevoie este să te atașezi de ei, cu blândețe, să îi iubești, să vadă că ți-e drag de ei și să nu îi discriminezi. Copiii simt, mai ales acești copii care nu au parte acasă de foarte multă afecțiune. Și cred că rezultatele ar fi altele dacă școala ar avea un alt motto după care ar funcționa.”
Anul trecut, Ancuța Sîrbu a realizat poate unul dintre cele mai frumoase lucruri la școala din comună. A amenajat, împreună cu elevii mai mari, din clasele a VII-a și a VIII-a, biblioteca școlii. Un spațiu sobru, învechit a fost transformat într-unul viu, colorat, cu rafturi și cărți noi și cu un loc de lectură.
”Care este satisfacția mea? Mă bucur că pot să ajut. Interior este bine pentru că îmi dau seama că nu fac decât să împrăștii puțin din nevoile copiilor și ale școlii… Am găsit destul de ușor donatori și oameni care vor să ajute, prin intermediul prietenilor și al colegilor de la muncă. M-a surprins și pe mine, nu credeam că va fi așa ușor, dar se pare că sunt oameni buni în România care vor să ajute.
Pentru mine este un lucru bun. Fiind părinte, îmi dau seama prin ce trec acei copii și, sincer, eu m-am tot gândit că, dacă aș fi fost în locul unora dintre ei, nu știu dacă aș fi supraviețuit fără părinți, nu îmi imaginez de unde au atâta forță interioară. Îmi dau seama cât de greu poate să le fie acestor copii care vin la școală, pentru că școala nu este construită pentru ei, sistemul este anevoios și nu are metode adaptate pentru toți elevii, uneori simt că are altă menire școala românească …”, mărturisește Ancuța Sîrbu.
Pentru acești copii de care s-a atașat, Ancuța Sîrbu a organizat și multe campanii prin care le-a oferit, în urma donațiilor, haine, rechizite, ghiozdane ori alimente. ”Vrem să strângem legătura cu familiile acestor copii, cu cei care au grijă de ei și îi încurajăm să îi trimită la școală. Acesta este scopul nostru”. Acum, înainte de început de an școlar, ”Educația la sat” a pornit o nouă inițiativă: cine dorește poate oferi papuci, trening și rechizite, de care se vor bucura 45 de copii din clasele I-VI din comuna Coșteiu. ”Dăruiește o pereche de papuci pentru copiii de la sat” este numele ultimei campanii, inițiate de Ancuța Sîrbu și de asociația pe care a creat-o.
Foto: facebook.com/Educația la sat
Citește și:
- Tatiana Cauni, o profesoară ”severă” care dă ”aripi” elevilor prin teatru și ore de poveste. Ultima provocare: Cafeneaua Merito
- Adriana Bârcean, o profesoară care s-a mutat la țară, predă engleza la Simultan și îi învață pe copii că viața este faină
- Profesoara care s-a întors în satul natal și scrie povești împreună cu elevii săi: ”Schimbarea pornește de la fiecare dintre noi”
- Într-un sat mic din Sibiu: Școală cu ludotecă și atelier de învățare prin explorare. Elevii de clasa a IV-a au și Ceainărie literară
Felicitari…forta
Frumos. Daca ar fi mai multi oameni care ar gandi si mai ales ar face asa, am avea in cateva generatii o cu totul alta fata in lume.