Planul de măsuri în educație pentru 2019-2030. O ultimă decizie luată de Ecaterina Andronescu și publicată de MEN – DOCUMENT

0

Ecaterina Andronescu a aprobat, luni, 5 august, un Plan de acțiune pentru educație 2019-2030, care conține o serie de măsuri de reformare a sistemului de învățământ. Planul a fost publicat pe site-ul Ministerului Educației, fiind o ultimă decizie aprobată de Ecaterina Andronescu înainte de revocarea din funcție. Documentul este bazat pe viziunea ”Educația ne unește”, lansată  în martie, și pe dezbaterile publice organizate în școli, după cum se arată în document. Măsurile propuse în plan vizează, între altele, regândirea modului de evaluare a elevilor, introducerea itemilor obiectivi la examenele naționale, redefinirea rolului Inspectoratelor Școlare, dar și formarea inițială și continuă a cadrelor didactice.

Ecaterina Andronescu anunța, în urmă cu ceva timp, că va pune în dezbatere publică cele trei proiecte de lege, reunite într-un Cod al Educației, referitoare la învăţământul preuniversitar, învățământul universitar şi statutul personalului didactic. În paralel, a fost pregătit și ”Planul de acțiune pentru educație 2019-2030”, pus acum în dezbatere publică.

Potrivit unor surse din Ministerul Educației, Guvernul nu a vrut să își asume acest plan, iar legile educației nu au putut fi puse în dezbatere, deși drafturile au fost finalizate. Planul, publicat luni pe site-ul MEN, propune o serie de măsuri și acțiuni în educație pentru perioada 2019-2030, cu termene definite de implementare.

Planul de acțiune pentru educație 2019-2030 este bazat pe viziunea strategică „Educația ne unește” lansată  în 29 martie 2019 și pe dezbaterile publice care s-au organizat în perioada aprilie-iunie 2019 în peste 8000 de școli de pe teritoriul României, în întâlniri cu directori și inspectori școlari din peste 20 de județe, precum și în multe alte contexte împreună cu profesori, părinți, elevi, camere de comerț, asociații patronale, sindicate, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic”, se arată în document.

Planul, definit drept ”un program major de reformă strategică în educație și formare”, stabilește șase obiective cheie și peste 400 de acțiuni și demersuri care trebuie realizate. Ce se mai precizează în document:

    • ”Pe termen scurt, în anii imediat următori este imperios necesar să prioritizăm 1) selecția și formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, a consilierilor școlari și a liderilor educaționali; 2) modificarea conținuturilor, a predării și evaluării astfel încât școala să devină mai atractivă, mai interesantă și mai creativă; 3) debirocratizarea și digitalizarea serviciului public de educație.”
    • ”Creșterea calității formării inițiale și continue a cadrelor didactice, precum și îmbunătățirea conducerii școlilor și creșterea autonomiei acestora sunt puncte definitorii ale strategiei.”

Cele șase obiective strategice cuprinse în planul de acțiune:

    • Modelarea, printr-o legislație modernă și coerentă, a unui sistem educațional și de formare predictibil, stabil, dar deschis inovării, care să răspundă nevoilor societății actuale și aspirațiilor tuturor elevilor.
    • Promovarea stării de bine în școli ca premisă pentru îmbunătățirea serviciilor educaționale și pentru folosirea eficientă a resurselor școlare, inclusiv a mediului digital.
    • Asigurarea condițiilor necesare participării tuturor copiilor la educație, inclusiv a celor cu risc de dezavantaj educațional și al elevilor cu nevoi educaționale speciale, dar și al elevilor supradotați, și sprijinirea lor în realizarea potențialului personal.
    • Dezvoltarea și corelarea unor instrumente moderne, digitale, de monitorizare și evaluare în vederea furnizării de date pentru formularea unor direcții strategice și a unor soluții de îmbunătățire permanentă, în parteneriat cu părțile cheie interesate, a calității serviciului public de educație.
    • Crearea cadrului ca toți furnizorii de educație și formare, cadre didactice și lideri educaționali, să dobândească abilitățile și instrumentele necesare pentru a oferi o experiență de învățare de calitate.
    • Intensificarea și diversificarea relațiilor dintre educație și comunitate în general, dintre școli și sectorul economic, pentru a crește relevanța actului educațional la nevoile societății.

Măsuri propuse în Planul de acțiune pentru educație 2019-2030:

  • Codul Educației: propunerea a trei legi care să acopere învățământul preuniversitar și învățământul pe întreg parcursul vieții, învățământul superior și statutul personalului didactic, și care să definească în linii mari obiectivele și modul de organizare a serviciului public de educație și a educației permanente. Documentul prevede publicarea proiectelor în luna august pentru dezbatere.
  • Elaborarea unui program educațional „Cu drag la școală”, cu materiale, instrumente și metodologie de implementare, pentru promovarea și menținerea stării de bine în școli, la nivelul personalului și al elevilor.
  • Elaborarea, în colaborare cu reprezentanți ai societății civile, a unui program bazat pe date științifice, „Prieteni”, cu scopul de a preveni comportamentul neadecvat și pentru a promova competențele socio-emoționale la copiii care intră în ciclul primar inferior.
  • Înființarea Serviciul Național de Psihologie Educațională (SNPE), în colaborare cu Ministerul Sănătății, prin care școlile vor fi sprijinite să pună în aplicare programe pentru promovarea stării de bine și pentru combaterea bullying-ului și a oricărei forme de discriminare, atât la nivelul elevilor cât și al angajaților serviciului public de educație.
  • Implementarea programului „România Digitală”, promovarea utilizării tehnologiei digitale pentru a îmbunătăți predarea, învățarea și evaluarea la toate nivelurile și pentru a reduce sarcina birocratică la nivelul cadrelor didactice și al școlilor.
  • Revizuirea curriculum-urilor; implementarea unui nou curriculum STEM care să includă o abordare nouă a competențelor matematice, abilități de gândire creativă, de gândire computațională și de codare, de inginerie și inovare tehnologică modernizarea sistemului de evaluare a elevilor, precum și calibrarea evaluării rezultatelor învățării în funcție de parcursurile individuale si de standarde clar definite.
  • Creșterea numărului de ore alocat curriculumului la decizia școlii și a comunității la ciclul secundar; creșterea ponderii în învățământul profesional și tehnic a orelor de practică în cadrul agenților economici.
  • Creșterea ponderii opțiunilor individuale în organizarea planului individual de învățare la ciclul secundar superior.
  • Restructurarea sistemului de evaluări formative și periodice standardizate cu scopul creșterii relevanței acestuia în îmbunătățirea rezultatelor învățării:
    • Introducerea unui sistem de evaluare narativă la ciclul primar inferior.
    • Consolidarea sistemului de evaluare prin calificative cu evaluare narativă la ciclul primar superior.
    • Restructurarea sistemului de notare la ciclul secundar prin limitarea notarii eșecului cu nota 4 (un singur prag) și a succesului cu note între 5 și 10, utilizând o scală de notare cu 3 niveluri de reușită (minimală, medie, superioară).
  • Restructurarea modului de organizarea a trecerii din ciclul secundar inferior în ciclul secundar superior:
    • Reorganizarea sistemului de evaluare națională la finalul ciclului secundar inferior prin implementarea testelor (computerizate) cu itemi  obiectivi care pot fi susținute în mod repetat, în orice moment începând cu anul anterior absolvirii ciclului secundar inferior;
    • Restructurarea modului de organizarea a examenului de absolvire a învățământului secundar (bacalaureat): Reorganizarea sistemului de evaluare națională la finalul ciclului secundar superior prin implementarea testelor (computerizate) cu itemi obiectivi;
    • Elaborarea noii metodologiei de organizare a examenului de Bacalaureat care să permită administrarea etapizată a probelor pe durata ciclului școlar.
    • Consolidarea unei baze digitale de itemi obiectivi pentru evaluare,
    • Formarea unui număr minim de 1000 de cadre didactice specializate în elaborarea și selectarea de itemi obiectivi de evaluare.
  • Implementarea principiului autonomiei personale în alegerea examenului de bacalaureat:
    • Elaborarea unei metodologii de organizare a bacalaureatului care să permită absolventului să aleagă orice tip de examen, indiferent de programul parcurs;
    • Elaborarea unei metodologii de organizare a bacalaureatului care să permită absolventului promovarea unui Bacalaureat complet (Bac+) care să cuprindă toate probele examenelor individuale
  • Creșterea participării și performanței în educație:
    • Generalizarea programului „școală după școală” gratuit la nivelul serviciului public de educație;
    • Introducerea obligativității organizării și participării la activități de sprijinire a învățării în cazul elevilor care nu ating nivelul minim de competențe definit în profilul fiecărui ciclu școlar;
    • Introducerea „clasei suplimentare” la finalul ciclului secundar inferior pentru a oferi elevilor cu rezultate mici la examenul național de evaluare șansa de a recupera decalajele prin programe intensive de învățare
  • Implementarea unui cadru normativ și metodologic care sa promoveze excelența.
  • Redefinirea rolului Inspectoratelor Școlare, a autorității centrale (Minister, agenții) și a școlilor în asigurarea și promovarea calității:Rolul inspecțiilor școlare trebuie redefinit astfel încât să treacă progresiv de la controlul calității la asigurarea sprijinului metodic în promovarea calității actului didactic. Inspectorii școlari devin astfel mentori în procesul de dezvoltare profesională, experți într-o anumită arie de intervenție.”
  • Înființarea Agenției Naționale pentru Strategie, Performanță și Inovare în Educație (ANSPIE): ”Ministerul Educației Naționale, prin Agenția Națională pentru Strategie, Performanță și Inovare în Educație (ANSPIE), oferă instrumente de sprijin pentru procesul de autoevaluare și evaluare inter pares. În caz de nevoie, atunci când calitatea actului educațional rămâne semnificativ sub nivelul mediu la nivel național, școala solicită ANSPIE sprijin, cu experți și personal de specialitate, pentru îmbunătățirea calității actului educațional.”
  • Formarea inițială a cadrelor didactice:
    • Elaborarea cadrului normativ și metodologic pentru formarea inițială a cadrelor didactice: ”Profesorul se formează pe parcursul a doi ani în Centre de Formare Pedagogică asimilate universităților, la nivel de masterat, pe baza unor programe speciale avizate la nivel de Minister, și în sala de clasă, cu sprijinul unor mentori recrutați din rândul profesorilor cu experiență și performanțe recunoscute in domeniul pedagogiei”.
    • Elaborarea și pilotarea unui program național de selecție, acreditare și funcționare a rețelei Centrelor de Formare Pedagogică, pe principiul reprezentativității regionale (8 centre regionale si 2 centre cu profil specific: unul pentru cadre didactice din învățământul profesional
    • Înființarea instituției mentoratului carierei didactice pentru stagiatură/inserție în profesie și pentru dezvoltare profesională (evoluție în carieră și ieșire din profesie)
    • Înființarea si dezvoltarea Centrului Național de Mentorat al Carierei Didactice, evaluarea și recrutarea experților pentru programele de mentorat
    • Crearea unei rețele de Baze de Practică Pedagogică ca școli de aplicație pentru stagiatură și dezvoltare profesională continuă
  • Formarea continuă a cadrelor didactice: Îmbunătățirea programelor de formare continuă în cariera didactică; Crearea unei rețele de Centre de Tutorat al Carierei Didactice la nivel județean sau inter-județean, pe lângă universități sau cu sprijinul acestora.
  • Îmbunătățirea conducerii școlilor și a serviciului public de educație:
    • Implementarea cadrului normativ pentru îmbunătățirea leadershipului educațional;
    • Elaborarea unui set modern de standarde și indicatori privind leadershipul educațional;
    • implementarea unui program specific de formare a liderilor educaționali în cadrul Centrului de Formare Pedagogică de pe lângă Academia de Studii Economice din București;
    • Înființarea Corpului Național al Liderilor Educaționali, ca organism auto-reglator reprezentând angajatorul în serviciul public de educație, fără afiliere politică sau sindicală.
  • Reducerea sarcinii birocratice la nivelul serviciului public de educație:
    • Dezvoltarea unei platforme electronice integrate de management educațional și planificare didactică;
    • Organizarea unor programe de instruire și sprijin a personalului în utilizarea platformelor și resurselor electronice;
    • Promovarea unor programe de dotare a tuturor cadrelor didactice cu mijloace electronice de organizare, planificare, evaluare și raportare a activității la clasă și în școală.

DOCUMENTUL INTEGRAL: Planul de acțiune pentru educație 2019-2030

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here