Iohannis: Sistemul educațional nu este unul al secolului 21, este unul cu multă indulgență al secolului 20, mai degrabă al secolului 19

0
Foto: presidency.ro

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat, vineri, la Timișoara, că sistemul educațional românesc este orientat, de cele mai multe ori, ”înapoi” și îl consideră ”cu multă indulgență” unul al secolului 20, ”mai degrabă al secolului 19”. ”Vă amintiți, acum doi, trei ani când la bacalaureat au picat jumătate din copii. Păi ce fel de generație poate să fie asta? Ce fel de națiune care este incapabilă să îşi gestioneze viitorul? O jumătate de generație pierdută, lăsată pur și simplu undeva de societate, fiindcă societatea a greșit. (…) Dacă o jumătate de generație ratează obiectivul, înseamnă că sistemul este profund viciat și atunci trebuie să îl schimbăm”, a spus Iohannis, citat de Mediafax.

Președintele României a afirmat, vineri, la Timișoara, la lansarea volumului său intitulat „EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”, că a auzit în ultima perioadă un discurs politic „abject” din partea partidului aflat la guvernare.

”Noi suntem Europa. Am spus și la Sibiu: noi suntem Europa și Europa este România. Aud în ultima vreme un discurs politic abject. Umblă unii prin țară și spun că problemele noastre vin de la Bruxelles. Una peste alta, am constatat că în România a apărut un discurs nu eurosceptic, ci un discurs eurofob și faptul că acest discurs a fost transformat într-un mesaj de campanie de partidul de guvernare din România mi se pare rejectabil. Putem să constatăm că euroscepticismul a apărut din cauza unor astfel de populiști. Merg la Bruxelles și au acolo un discurs pro european, iar când ajung acasă, aruncă vina, din cauza eșecului lor, pe Bruxelles. Se pune problema cum se poate eradica această prostie. Este simplu, prin educare”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele României a mai precizat că proiectul Uniunii Europene este unul „senzațional și foarte bun”, din care nu putem să ne extragem.

”Comparați viața pe care o aveți acum cu cea pe care am avut-o în anii ’70, ’80. De ce am ieșit în stradă în ’89 și mulți au făcut sacrificiul suprem, fiindcă ne-a fost bine? Nu, fiindcă ne-a fost foarte rău. După Revoluție, România a bâjbâit câțiva ani într-o formă de neocomunism neobișnuit, apoi am redescoperit vocația noastră europeană și am dorit să fim parte a acestei Europe. Cum de fapt am dorit să fim și în NATO. Viața noastră s-a schimbat în bine, că nu s-a întâmplat așa repede precum ne-am așteptat, este adevărat. Dar hai să vorbim și despre lucrurile care s-au realizat, despre multiplele beneficii pe care le-am avut și noi ca români de pe urma integrării europene”, a afirmat Klaus Iohannis.

Totodată, președintele României a adăugat că după anul 1989 am mai câștigat un lucru „senzațional, pe care nu-l prețuim la justa lui valoare”. Și anume, „avem dreptul de a vota. Este senzațional, dragii mei. Eu am mers la vot și înainte de Revoluție, a fost un simulacru, nu a fost un vot, ne-am dus acolo să alegem unul din unul”.

Klaus Iohannis a vorbit în evenimentul de lansare al noii sale cărți despre sistemul educațional din România, pe care-l consideră ca fiind orientat „înapoi”, și nu înainte.

”Din nefericire, sistemul educațional românesc este de cele mai multe ori orientat înapoi, nu înainte, cu excepțiile notabile. Sistemul educațional nu este unul al secolului 21, este unul cu multă indulgență al secolului 20, mai degrabă al secolului 19. Aici trebuie să schimbăm fundamental abordarea din foarte multe motive. Cel mai bun motiv este și cel mai evident, o națiune care nu este bine educată nu are viitor. Dacă vrem să fie și mâine, trebuie să o transformăm în România educată, altfel nu avem nicio șansă. Suntem obligați să găsim sistemul educațional care-i pune pe copiii noștri pe picior de egalitate cu ceilalți, să le dăm metodele necesare pentru a face față într-o lume în care competitivitatea devine din ce în ce mai importantă”, a afirmat președintele României.

Klaus Iohannis a amintit și de proiectul său „România educată”, lansat aproape la începutul mandatului său de șef al statului.

”Trebuie să avem o ofertă performantă, dar și flexibilă. Trebuie să dăm predictibilitate copilului. Sistemul educațional trebuie să fie predictibil, în momentul în care părintele trimite copil la școală să știe ce șanse are până la absolvire, iar tânărul student să știe care sunt variantele de carieră. Să aleagă o carieră, nu doar o chestiune punctuală. Dacă nu mă angajez, poate mă fac taximetrist. Este o meserie onorabilă, dar nu cred că este o alternativă serioasă pentru un tânăr absolvent al unei universități (…). Dacă jumătate de generație ratează obiectivul, înseamnă că sistemul este profund viciat”, a conchis Klaus Iohannis.

Fragment din discuțiile de la lansarea volumului „EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”:

Moderator: Vă mulțumesc. Domnule Peședinte, mai departe, trecând de la ceea ce ați spus mai devreme, vorbim despre individ, individualitate și despre lider, leadership, aș vrea să vorbim despre educație. Pentru că într-adevăr de unul singur nu se poate reuși, ceilalți îl vor urma pe unul, dar ca ceilalți să-l urmeze minunat ar fi să îl urmeze conștienți, dezvoltându-se fiecare om în parte. Şi iată acest punct aș vrea să îl atingem vorbind despre educație. Deoarece dumneavoastră ați analizat toți acești ani și aveți atâta experiență în domeniul educației, eu mă întreb dacă astăzi tratarea diferențiată există și dacă astăzi sistemul de educație din România, de la, are grădiniță și până la educația permanentă este cu studii post-doctorale privește ceea ce se numește tratare diferențiată, care cândva erau în scop al lumii vestice. Și noi trăim în lumea vestică, și mă întreb dacă se întâmplă acest lucru. Experiența mea din școli spune nu. În mod evident și răspicat, nu. Ci sunt grupuri și grupuri de vârstă, văzute într-un grup să atingă note, nicidecum dezvoltare, nicidecum identificarea valorii, ceea ce mi se pare foarte grav, deoarece oricare din acești copii pot fi viitorul Einstein al lumii, nu numai al României. Şi momentul în care privim oamenii ca pe o masă, și nu identificăm valorile fiecăruia, cred că noi, ca societate, pierdem, şi pierde viitorul. Deci cum, practic, am putea face această educație a omului de viitor, vă întreb?

Președintele Klaus Iohannis: Eu cred că lucrurile sunt mult mai grave decât le-ați descris. Din nefericire. Sistemul educațional românesc este un sistem de cele mai multe ori orientat înapoi, nu înainte. Cu excepțiile notabile, cunoscute. Eu vorbesc despre „sistemul”. Sistemul nu este unul al secolului XXI. Sistemul este unul, cu multă indulgență, al secolului XX, mai degrabă al secolului XIX.

Şi aici trebuie să schimbăm fundamental abordarea din foarte multe motive. Dar cel mai bun motiv este și cel mai evident. O națiune care nu este bine educată, nu are viitor. Este foarte simplu! Asta au știut și strămoșii noștri de acum 100 de ani, și de acum 200 de ani, și așa a apărut mișcarea care de fapt a făcut posibilă România de astăzi, cu românii care s-au dus, au studiat în Vest. Foarte mulți știm că au venit inspirați din Franța, dar mulți au venit și cu inspirație din Germania, și ei practic au adus întregul proiect, întreaga năzuință spre o Românie Unită. Şi așa s-a creat România de astăzi.

Dacă vrem să fie și mâine, trebuie să o transformăm în România Educată. Altfel nu avem niciun fel de șansă. Deci noi trebuie să… nu trebuie, suntem obligați să găsim un sistem educațional care îi pune pe copiii noștri pe picior de egalitate cu ceilalți ca să le dăm instrumentarul, informația, metodele necesare pentru a face față într-o lume unde competitivitatea devine din ce în ce mai importantă. Şi asta, sigur, este posibil dacă vom avea un sistem care este croit și pe elev, dar și pe piața muncii, un sistem care dă șansa și unui copil care poate preferă să devină un foarte bun meseriaș, dar în același timp trebuie să dăm șansa și unui tânăr care, să zicem, vrea să aprofundeze cum este în „ale matematicii”, să-i dăm șansa să ajungă un matematician briliant.

Aceste lucruri trebuie să se întâmple în paralel, trebuie să avem o ofertă în același timp performantă, dar și flexibilă. Trebuie să dăm șansa și părintelui să se implice, trebuie să dăm predictibilitate sistemului. Care aveți acum copii în școală, o să vă întreb ce se va întâmpla la anul și habar nu aveți, pentru că nu se știe. Așa nu se poate. Sistemul trebuie să fie predictibil, în momentul în care părintele își trimite copilul la școală să știe ce șanse are până la absolvire și care sunt căile pe care poate să meargă. Iar tânărul student trebuie să știe foarte exact care sunt variantele de carieră, să își aleagă o carieră, nu doar o chestiune punctuală, unde mă angajez mâine și dacă nu găsesc poate mă fac… Am spus acum, într-o seară, ceva, și colegii m-au corectat, am spus: „Poate mă fac taximetrist”. O meserie onorabilă, dar nu cred că este o alternativă serioasă pentru un tânăr absolvent al unei universități. Şi aceste lucruri trebuie văzute.

Vă amintiți, acum doi, trei ani când la bacalaureat au picat jumătate din copii. Păi ce fel de generație poate să fie asta? Ce fel de națiune care este incapabilă să îşi gestioneze viitorul? O jumătate de generație pierdută, lăsată pur și simplu undeva de societate, fiindcă societatea a greșit. Noi câțiva care venim din sistem sau suntem în sistem știm foarte bine că există elevi și studenți care sunt un pic mai greu de integrat, dar sunt excepții, puține. Majoritatea trebuie însă conduși. Dacă o jumătate de generație ratează obiectivul, înseamnă că sistemul este profund viciat și atunci trebuie să îl schimbăm. Şi mai sunt câteva argumente, dar nu aș vrea să merg foarte departe.

Oricum România Educată cu asta se ocupă, și vreau să găsim varianta cea mai bună pentru România și pentru români, fiindcă, pe bună dreptate, educația nu este temă europeană. Uniunea Europeană nu se ocupă de sistemele de educație. Se ocupă de mobilitatea studenților, de rețele de universități, dar nu de sistemul de educație. Este bine așa, fiindcă fiecare țară, fiecare națiune, are specificul ei. Noi nu putem să facem școală după model X. Trebuie să facem școală în România pentru români, să ținem cont de evoluții, de nevoi, de obiective, dar și de tradiția românească și de felul în care educația poate să ducă România înainte.

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.