Reacția MEN după ce profesorii universitari au reclamat scoaterea Informaticii ca probă la BAC

0
Foto: www.axanews.ro

Mai mulți profesori universitari s-au arătat nemulțumiți, într-o scrisoare adresată ministrului Educației, de faptul că disciplina Informatică nu se regăsește în structura examenului de bacalaureat, propusă spre dezbatere de Ministerul Educației, în viziunea „Educația ne unește”. MEN a reacționat, joi, și a anunțat că ”probele din cadrul diferitelor tipuri de Bacalaureat vor fi stabilite în urma dezbaterilor” și vor fi definite prin legislaţia secundară şi metodologii interne ale ministerului, în timp ce tipurile de Bacalaureat vor fi specificate în legea primară.

Profesori de la mai multe universități din țară i-au cerut Ecaterinei Andronescu ca Informatica să nu fie scoasă din structura examenului la bacalaureat. ”Perspectiva ca Informatica să dispară ca probă la Bacalaureat a creat confuzie în comunitatea educațională și ne-au determinat să inițiem acest demers și să vă solicităm respectuos nu doar păstrarea Informaticii ca probă la Bacalaureat, alături de Fizică, Chimie și Biologie, ci și creșterea importanței Informaticii ca materie de studiu în învățământul de toate gradele și la toate specializările”, se arată în scrisoarea universitarilor. Scrisoarea o puteți citi mai jos

În urma scrisorii profesorilor, Ministerul Educației a ținut să aducă unele clarificări, transmițând, într-un comunicat de presă, că ”examenele naționale, care sunt centrate pe evaluarea competențelor dobândite de elev pe parcursul școlarității obligatorii, Evaluarea Națională, precum și la finalul acesteia – Bacalaureatul, vor evolua firesc către o creștere a ponderii evaluării competențelor digitale, într-un mod care urmează a fi decis împreună cu specialiști din domeniul evaluării și cu ceilalți factori implicați”.

În ceea ce privește structura Bacalaureatului, MEN arată că ”probele din cadrul diferitelor tipuri de Bacalaureat vor fi stabilite în urma dezbaterilor care vor clarifica nevoile simțite la nivelul sistemului educațional, urmând ca acestea să fie definite prin legislația secundară și prin metodologii interne ale ministerului”.

Comunicatul integral al Ministerului Educației:

Clarificările Ministerului Educației Naționale cu privire la structura examenului de Bacalaureat propusă în viziunea ”Educația ne unește”

Digitalizarea sistemului de învățământ constituie o prioritate a Ministerului Educației Naționale, dovadă fiind programele și proiectele inițiate și derulate în vederea dezvoltării competențelor digitale, inclusiv a celor de utilizare a instrumentelor digitale în activitatea didactică a profesorilor. Obiectivul acestor programe îl reprezintă consolidarea pe parcursul școlarității obligatorii a competențelor digitale, a celor adiacente (programare, gândire algoritmică etc.) și a gândirii computaționale, în acord cu cele mai moderne cerințe ale societății și economiei digitale.

Noile planuri-cadru pentru gimnaziu intrate în vigoare acum doi ani includ, în premieră, disciplina „Informatică și TIC”, care urmărește, în mod explicit, prin programele de studiu aferente, dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor. Mai mult, toate celelalte discipline includ elemente semnificative de utilizare a instrumentelor TIC atât în activitățile de învățare, cât și de predare și evaluare.

În aceste condiții, este evident că disciplina Informatică nu va fi eliminată ca disciplină de studiu. Competențele digitale sunt deja o parte integrantă a curriculumului național, constituind unul dintre elementele principale ale profilului absolventului fiecărui ciclu al învăţământului obligatoriu, obiectivul fiind înzestrarea viitorilor absolvenți ai școlii românești cu acele competențe necesare pe piața muncii, într-o societate a informaţiei.

În consecință, examenele naționale, care sunt centrate pe evaluarea competențelor dobândite de elev pe parcursul școlarității obligatorii, Evaluarea Națională, precum și la finalul acesteia – Bacalaureatul, vor evolua firesc către o creștere a ponderii evaluării competențelor digitale, într-un mod care urmează a fi decis împreună cu specialiști din domeniul evaluării și cu ceilalți factori implicați.

Probele din cadrul diferitelor tipuri de Bacalaureat vor fi stabilite în urma dezbaterilor care vor clarifica nevoile simțite la nivelul sistemului educațional, urmând ca acestea să fie definite prin legislația secundară și prin metodologii interne ale ministerului. Tipurile de Bacalaureat vor fi specificate în legea primară.”


Scrisoarea profesorilor universitari:

”Stimată Doamnă Ministru al Educației Naționale,

Informațiile prezentate de Ministerul Educației Naționale, privind modificările preconizate în structura examenului național de Bacalaureat, ne-au produs îngrijorare. Perspectiva ca Informatica să dispară ca probă la Bacalaureat a creat confuzie în comunitatea educațională și ne-au determinat să inițiem acest demers și să vă solicităm respectuos nu doar păstrarea Informaticii ca probă la Bacalaureat, alături de Fizică, Chimie și Biologie, ci și creșterea importanței Informaticii ca materie de studiu în învățământul de toate gradele și la toate specializările.

Informatica reprezintă unul din puținele domenii în care România are un avans educațional față de cele mai multe țări din lume. Studiul Informaticii în liceu (completat recent, în noul plan cadru din 2017, prin introducerea Informaticii în trunchiul comun la gimnaziu), apariția, inițial, a liceelor de Informatică, apoi transformarea specializării Matematică-Fizică în Matematică-Informatică, cu varianta Informatică intensiv, introducerea Informaticii ca probă la Bacalaureat, odată cu dezvoltarea învățământului superior și a cercetării în cele 3 ramuri ale Informaticii active în România – Informatică, Calculatoare și Tehnologia Informației și Informatică Economică, toate aceste demersuri au creat, rând pe rând, un cadru propice pentru educația în domeniul Informaticii.

Dezvoltarea învățământului de informatică a generat rezultate concrete, demonstrându-și astfel viabilitatea. Este suficient să ne uităm la aportul pe care industria de IT a ajuns să îl aibă în economia românească, de 6% din PIB, transformând această industrie în cel mai dinamic sector, iar potențialul este în continuare foarte mare. Putem să privim și performanțele elevilor români la concursuri internaționale: numai la Olimpiada Internațională de Informatică, elevii români au obținut, începând din anul 1990, 107 medalii, din care 30 de aur, clasându-se pe locul 6 în lume într-un ierarhie pe țări a celor 30 de ediții de până acum. Aceste rezultate nu au venit din neant, ci în primul rând din sistemul educațional.

Ce ar însemna acum eliminarea Informaticii de la Bacalaureat? Desființarea specializării Matematică-Informatică la liceu? A claselor de Informatică intensiv? Cum ar putea o materie care este în denumirea specializării să fie ignorată la examenul de finalizare a studiilor la specializarea respectivă? Câteva date statistice ne arată importanța Informaticii în cadrul examenului de Bacalaureat.

Peste 30% din absolvenții specializării Matematică-Informatică au susținut Informatica în cadrul probei E la examenul de Bacalaureat din 2018, în creștere față de 18% în 2013, 23% în 2015 sau 29% în 2017 (sursa: CNEE). Mai mult decât atât, procentul de promovare al celor care au susținut Informatica la Bacalaureat (cumulat pe toate specializările – Matematică-Informatică, Științe ale naturii și Militar/Matematică-Informatică) a fost în toți acești ani de peste 97%, demonstrând astfel că alegerea acestei probe nu a fost de conjunctură, ci conștientă și asumată.

În mod esențial, Informatica este știința procesării informației, a transformării informației în cunoștințe și a aplicării cunoștințelor digitalizate pentru dezvoltarea societății. Informatica integrează într-un mod consistent matematica, ingineria, tehnologia și programarea ca vocație, fără a se limita la niciuna dintre acestea și interacționează cu toate domeniile științifice, sociale sau umaniste, creând o punte între acestea, prin gândirea algoritmică și modelele teoretice sau experimentale pe care le propune. Cea mai recentă descoperire în fizica experimentală – imaginea unei găuri negre – a fost obținută pe calculator și nu ar fi fost posibilă fără algoritmi sofisticați care să proceseze și să sincronizeze informația colectată de sistemele de telescoape radio dispuse pe tot globul. Astfel de exemple pot fi găsite în toate domeniile. Dar provocarea cea mai mare a viitorului o reprezintă procesarea automată a cunoștințelor, prin “inteligența” roboților, care va schimba complet lumea în care trăim.

Aceste argumente sau exemple ne arată că Informatica în societate reprezintă deopotrivă o oportunitate extraordinară, dar și o amenințare care nu trebuie neglijată. Oportunitea constă în posibilitățile considerabile de dezvoltare personală și socială, pe care ni le oferă înțelegerea, deprinderea și utilizarea noțiunilor cu care operează Informatica; amenințarea constă în ignorarea sau marginalizarea rolului Informaticii în societate, începând cu educația la toate nivelurile.

Demersul nostru, ca reprezentanți ai Informaticii în Consorțiul Universitaria, este unul preventiv, menit să evite o posibilă eroare cu efecte negative grave și de lungă durată. Considerăm că lipsa Informaticii din schița structurii noului examen de Bacalaureat este o scăpare, care va fi corectată în documentele finale.

În același timp, atrăgând atenția asupra acestei situații punctuale, vă propunem o dezbatere reală, colaborativă, care să ducă la recunoașterea statutului Informaticii ca știință (prin includerea orelor de Informatică în aria curriculară în care se află orele de Matematică și Științe ale naturii) și la întărirea rolului Informaticii în educația preuniversitară, nu doar la specializările Matematică-Informatică și Științe ale naturii (prin introducerea Informaticii în trunchiul comun), ci și la celelalte specializări, teoretice sau vocaționale. Doar printr-o abordare activă și anticipativă putem să ne pregătim pentru societatea viitorului.

18 aprilie 2019

Conf. dr. Adrian Iftene, decan, Facultatea de Informatică, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
Prof. dr. Marian Dârdală, decan, Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, Academia de Studii Economice din București
Conf. dr. Radu Gramatovici, decan, Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea din București
Conf. dr. Simona Motogna, prodecan, Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea „BabeșBolyai” din Cluj-Napoca
Prof. dr. Viorel Negru, președinte, Senatul Universității de Vest din Timișoara

Consorțiul Universitaria reunește cinci universități din România: Universitatea din București, Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara.”

Citește și

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here