Propuneri pentru educație: revizuirea sistemului de notare și eliminarea notei de la gimnaziu în calculul mediei de admitere

0

Regândirea structurii anului școlar, eliminarea notei de la gimnaziu în calculul mediei de admitere, revizuirea sistemului de notare a elevilor, eliminarea notelor la purtare și programele remediale de vară se numără printre propunerile oamenilor de afaceri din Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) pentru îmbunătățirea sistemului de educație românesc. Totodată, aceștia susțin că elevii ar trebui evaluați în baza unui sistem de notare bazat pe feedback, creștere și motivare a elevilor.

Oamenii de afaceri au propus aceste măsuri pentru îmbunătățirea calității educației din România în raportul ”Educația în cifre în 2018”, lansat marți la București, potrivit HotNews.

Pentru învățământul preuniversitar, CDR (Grupul de lucru Educație) formulează o serie de propuneri, între care:

Formarea iniţială de calitate înaltă a cadrelor didactice:

  • Accent pus pe practică și stagii de lungă durată. Mărirea numărului de ore de practică pedagogică de la 2 semestre cât este acum la 6 semestre – practica pe toată perioada școlarizării.
  • Doi ani de stagiu ca profesor asistent. Profesorul asistent va lucra în clasa celor mai buni profesori din învățământ și va participa la toate activitatile acestora – de la orele de predare, la sedințele cu părinții excursii, comisii în școală
  • Înființarea de centre locale cu profesori suplinitori calificați care pot să înlocuiască profesorii absenți din școli pe o perioada scurtă, medie sau lungă.

Formarea continuă a cadrelor didactice – formare pe tot parcursul carierei:

  • Formarea continuă a profesorilor să cuprindă cel puțin 3 zile de formare continuă, obligatorii, in fiecare an de profesie. Este necesar ca formarea să se reflecte și în
    activitatea de la clasă: o propunere ar fi ca acordarea creditelor să se facă în 2 etape: 1.
    absolvirea cursului în urma unui test de evaluare; 2. prezentarea unui proiect, a unor
    imagini, fotografii, inregistrari video pe parcursul a 3-6 luni care să demonstreze aplicarea la clasă, în practică a tehnicilor/metodelor discutate la curs
  • Din 3 în 3 ani, profesorii participă la formări cu conținut pedagogic aferente ultimelor noutăți din domeniu

Evaluarea elevilor:

  • Revizuirea sistemului de notare prin adoptarea unuia bazat pe feedback, creștere și motivare a elevilor. Nota e formata din 3 aspecte – academic (cunostinte), efort (abilitati) si comportament (atitudini), se propune eliminarea totală a notei la purtare.
  • Standardizarea notării, a evaluării elevilor la clasă: care este nivelul minim de
    cunoștințe/competențe pe care trebuie să le aibă elevul pentru a trece clasa, la fiecare
    disciplină?
  • Eliminarea notei de la gimnaziu în calculul mediei de admitere – notele trebuie să reflecte nivelul real al elevului – analfabetismul funcțional trebuie depistat din timp, nu camuflat sub note nejustificate.
  • Toleranta 0 la furt/ copiat – obligatoriu pentru formarea caracterelor.

Evaluarea profesorilor:

  • Criterii clare de intrare în profesie, parcurgerea programului de formare inițială și
    selectarea vocațională a candidaților
  • Luarea în considerare mai ales a rezultatelor la clasă ale profesorilor în evaluarea acestora anuală
  • Criterii clare de ieșire din profesie a acelor profesori care nu se ridică la standardele de calitate ale profesiei
  • Toleranta 0 la furt/ copiat – formarea caracterelor.

Reducerea analfabetismului funcțional și promovarea literației:

  • Programe cât mai variate de îndrăgire a lecturii începând cu clasa a 2-a.
  • Elaborarea unor programe de diagnostic și remediere a analfabetismului funcțional și formarea a cel puțin unui profesor în fiecare școala, care va deveni specialist în recuperarea elevilor cu dificultăți de citire/ învățare.
  • Programul de remediere trebuie să fie atractiv, cu multe elemente de învățare prin joc, să răspundă nevoii de lucru diferențiat și individualizat. Intrarea în program e temporară și deschisă oricărui copil. La sfărșitul programului elevul trebuie să știe să citească și să înțeleagă un text potrivit vârstei lui.
  • Programe remediale de vară – la finalul fiecărei clase în primar – test de evaluare a textului scris/citit/vorbit și cei care nu sunt la standard să intre în programul remedial – prevenție/ intervenție coerentă pentru literație.
  • Accent mai mare pe rezolvarea de probleme, gândire critică, gândire creativă la clasă, dar și la examenele de evaluări naționale II, IV, VI, VIII.

Reorganizarea școlii ca să fie compatibilă cu noile realități economice și
sociale:

  • Regândirea structurii anului școlar, a orarului copiilor și a vacanțelor în funcție de necesitățile societății contemporane și a economiei (să susțină economia națională) –
    prelungirea cu cel puțin 4 săptămâni a anului școlar, vacanțe diferențiate pe zone geografice.
  • Regândirea spațiilor de învățare: clasa și scoala să aiba spații plăcute copiilor, de
    lectură, pentru pasiuni, mici grădini, colțul pasionaților de știință și tehnologie, etc.
  • Introducerea în școli a cantinelor – aceste cantine pot servi drept laborator pentru clasele duale HORECA și pot funcționa în sistem catering pentru școlile care nu au spații de pregătire a hranei calde.

Învăţământul profesional, tehnic şi dual – legătura cu piața muncii

  • Campanie la nivel național pentru creșterea interesului tinerei generații de învățare a
    unei meserii.
  • Crearea unui grup de elită al Colegiilor Tehnice similar celor al Colegiilor Naționale.
  • Creșterea numărului de consilieri școlari în ciclul gimnazial pentru a asigura traseul cel mai potrivit fiecărui elev. Instruirea acestora pentru a prezenta oferta educationala din regiune in mod echilibrat: tehnic vs. Teoretic.
  • Cifrele de școlarizare în învățământul tehnologic sa fie bazate pe nevoia pieței muncii din regiune, prin consultarea reală a operatorilor economici relevanți. Scoala are un rol activ in acest proces: cartografiaza anual companiile active in regiune si se pliaza
    pe nevoile concrete de specializari ale acestora; Scoala este flexibila si isi adapteaza
    planurile de invatamant conform cerintelor pietei muncii din regiune.
  • Crearea in mod prioritar de specializari in zona tehnologiilor avansate si renuntarea cat mai repede la specializari din ce in ce mai putin cerute pe piata muncii. Este necesara revizuirea impreuna cu mediul privat a intregului portofoliu de meserii pentru care sunt pregatiti tinerii astazi in scolile profesionale si liceele tehnologice.
  • Formarea cadrelor didactice implicate în învățământul dual si tehnologic pentru a putea asigura complementaritatea între ceea ce se predă la școală și practica
    efectuată la operatorii economici.
  • Parteneriate reale școală – operatori economici în beneficiul unui învățământ
    profesional de calitate; Companiile care investesc in dotarea scolilor sa aiba un cuvant
    important de spus in administarea scolii prin dobandirea unui numar important de
    locuri in consiliile de administratie ale scolilor.
  • Este importanta cresterea ponderii practicii vs teorie la examenele de absovire si
    implicarea companiilor cu care liceele/scolile profesionale au lucrat in procesul de
    examinare.
  • Posibilitatea organizării învățământului dual și pentru calificări de nivel 4 si 5.
    Posibilitatea ca ruta educațională a acestor copii să continue cu programe universitare
    (vezi Universities of Applied Sciences din Finlanda)

Învățământul Universitar

  • O mai bună corelare a ofertei educaționale cu cerințele actuale ale pieței muncii, în considerarea tendinței de globalizare (prin adaptarea programei de învățământ și a specializărilor academice);
  • Încurajarea proiectelor de asociere de tip “dual degree” și înființarea de centre de cercetare știintifică universitară în asociere cu entități private – dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului superior prin prioritizarea refacerii capacității și imaginii învățământului superior românesc pentru a redeveni un centru educațional regional de excelență – un “hub” academic – (așa cum era considerat în perioada 1970-1990 când atrăgea un număr semnificativ de studenți străini din zone extra-europene, cu precadere la specializările Medicină și Inginerie, de ex.: industrie grea, exploatari petroliere, construcții de mașini, etc.).
    Concret, obiectivul ar putea fi atins (și) prin încurajarea derulării programelor de asociere între centre universitare românești și străine, conform modelului “dual degree”. Inițiativa se aplică la scară largă în majoritatea țărilor europene, constituind o abordare academică modernă în mediul concurențial generat de globalizare.
  • Schimburi de experiență între profesorii din universități și specialiști din companii –
    profesorii merg în vizita la companii și țin lectures/seminarii și invers, cei din companii vin la facultăți și țin prezentări/workshop-uri.

”Școala are un rol activ în acest proces: cartografiază anual companiile active în regiune și se pliază pe nevoile concrete de specializări ale acestora; Școala este flexibilă și își adaptează planurile de învățământ conform cerințelor pieței muncii din regiune”, se arată în raportul, lansat marți.

Puteți citi aici propunerile Coaliției pentru Dezvoltarea României – Grupul de lucru Educație

Citește și: INTERVIU. Radu Szekely, consilier al ministrului Educației: ”Evaluarea trebuie făcută altfel, la clasele I-III să nu mai dăm calificative. Ierarhizarea copiilor la vârsta aceasta este artificială”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here