Sistemul de educație reorganizat: Clasa pregătitoare devine clasa I, profesori specializați doar din clasa a IV-a și evaluare după clasa a III-a

0
Foto: tribuna.ro

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, propune modificarea structurii sistemului de învățământ. Potrivit unei scheme prezentate, vineri, de ministru, clasa pregătitoare nu va mai exista și copiii vor intra, după grădiniță, direct în clasa I. Elevii din clasele I – III vor fi îndrumați doar de învățător, urmând ca din clasa a IV-a până în clasa a VI-a inclusiv, să aibă, pe lângă profesorul pentru învățământ primar, şi profesori specializaţi, cum sunt cei pentru limbi străine. Între clasele a VII-a și a IX-a, elevii vor avea profesori, dar și consilier de carieră. În plus, clasa a IX-a va deveni clasă de gimnaziu. Ministrul a propus totodată ”o evaluare cognitivă şi socio-emoţională” la finalul clasei a III-a, dar și una la nivel de ”competenţe” la sfârșitul clasei a VI-a.

Propunerile au fost avansate în cadrul evenimentului de lansare a viziunii sistemice „Educaţia ne uneşte”, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, scrie Agerpres.

Citește și DOCUMENT. Cum vrea MEN să schimbe sistemul de educație: Cicluri de învățământ, evaluări, Bacalaureat

În schema propusă de ministru, clasa pregătitoare nu mai există. Astfel, între 3 şi 6 ani, copiii vor beneficia de educaţie timpurie, între clasele I – III vor avea profesori pentru învăţământ primar, iar între clasele IV-VI vor studia cu acelaşi profesor pentru învățământ primar, dar şi cu alţii specializaţi pentru anumite discipline. La finalul clasei a III-a va avea loc o evaluare cognitivă şi socio-emoţională.

„Nu putem să dăm răspunsurile acum. Sunt încercări ale noastre de a găsi formula cea mai potrivită: copilul intră în educaţia timpurie între 3 – 6 ani, apoi urmează de la clasa I până la clasa a III-a. Vă rog să acceptaţi, aici, clasa I e ceea ce numim azi clasa pregătitoare, pentru că, din păcate, a intrat în mentalul public drept clasa zero, ceea ce mi se pare absolut de neacceptat, pentru că din start reflectă o imagine extrem de negativă. Până la clasa a III-a – actuala clasă a doua – elevii sunt îndrumaţi de profesor pentru învăţământul primar. Urmează o evaluare cognitivă şi socio-emoţională, ca să ştim ce avem de corectat după primii ani de şcoală”, a explicat Ecaterina Andronescu.

„Urmează clasele IV – VI, a VI-a fiind echivalentul clasei a V-a de acum, în care introducem şi profesori la discipline precum limbile străine. Urmează o nouă evaluare, la nivelul elementar al competenţelor, iar începând cu clasa a VII-a să avem o consiliere pentru carieră mult mai serioasă decât avem acum, în aşa fel încât copiii să poată alege ceea ce li se potriveşte”, a detaliat ministrul.

Ecaterina Andronescu a arătat că va urma Evaluarea Naţională (din schema prezentată reiese că Evaluarea Națională care se dă acum la clasa a VIII-a se va da la clasa a IX-a), existând propunerea ca elevii care nu fac faţă să urmeze un an suplimentar. „Nu înseamnă un an de repetenţie, dar un an în care să nu lăsăm pe nimeni să treacă peste fără să aibă acumulările absolut obligatorii până la acest nivel„, a susţinut Andronescu.

Citește și Modificările propuse de Ecaterina Andronescu în structura sistemului de învățământ: Clasa a IX-a trece la gimnaziu

Explicații legate de ”anul suplimentar” 

Întrebată ulterior despre introducerea unui an suplimentar de pregătire pentru elevii care nu fac faţă examenului de Evaluare naţională, Ecaterina Andronescu a spus că acesta este menit să ajute la recuperarea decalajelor.

„Ne confruntăm de mai mulţi ani de zile cu rezultate nu tocmai fericite la examenul de Evaluare naţională, după clasa a VIII-a. Cei care nu promovează acest examen merg în continuare, parcurg fie studiile de profesionalizare, fie studiile liceale şi ne trezim că nu promovează examenul de Bacalaureat. De ce? Pentru că marea lor majoritate nu reuşesc să recupereze decalajele pe care le-au înregistrat faţă de programa pe care au parcurs-o.

Ca urmare, nu putem să mergem mai departe şi să ne facem că aceste lucruri nu sunt aşa. De aceea, vom încerca, pe de o parte, în interiorul ciclului, prin evaluare şi prin remediere, să eliminăm aceste lacune şi, în măsura în care pentru unii nu vom reuşi, gândim că pentru ei poate anii de gimnaziu nu sunt suficienţi şi atunci putem să gândim un an suplimentar”, a spus ministrul Educației, citat de Agerpres.

Despre clasa pregătitoare: ”Pe mine mă amărăşte că a intrat drept clasa zero în mentalul colectiv”

Ministrul a explicat şi opţiunea de a redenumi clasa „zero”, care va deveni clasa I. „În lege scrie foarte clar: este clasă pregătitoare. În realitate, majoritatea populaţiei o numeşte clasa zero. Pe mine mă amărăşte că a intrat drept clasa zero în mentalul colectiv. De aceea, putem să îi spunem prima clasă din învăţământul primar, nu e nicio problemă”, a declarat Ecaterina Andronescu.

Andronescu a subliniat că toate ideile lansate sunt doar propuneri care urmează să fie supuse dezbaterii publice, iar la discuţii vor participa reprezentanţi ai profesorilor, sindicatelor şi părinţilor.

Cum vor rezulta din dezbaterea publică, aşa le vom înscrie în lege şi vom merge cu aceste propuneri în Parlament. (…) Mi-aş dori să nu întârziem, fără îndoială”, a indicat ea.

Citește și: Ecaterina Andronescu propune patru tipuri de Bacalaureat. Materiile pentru fiecare variantă și o nouă probă

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here