Ioana Steluța Manea, profesoara care predă Matematica pe muzica lui Bach: ”Profesor valoros înseamnă să pui suflet, să iubeşti copiii şi să fii iubit de către aceştia”

0
Foto: facebook.com/ Ioana-Steluța Manea

Ioana Steluța Manea este unul dintre profesorii MERITO 2019. Predă matematica  pe muzica lui Bach, Mozart sau Vivaldi și se declară o profesoară de matematică iubitoare de literatură. Este pasionată de fotografie, ”un profesor atipic, neasimilat de acest sistem tot mai îngust și mai strâmb, care niciodată nu a alergat după punctaje sau după gradații de merit și care nu s-a sfiit să critice birocrația excesivă din învățământ”. Ioana Steluța Manea povestește cum a reacționat când a aflat de nominalizare, cât de copleșitoare a fost atmosfera la Gala MERITO 2019 unde a ținut un discurs ce i-a făcut pe cei prezenți să râdă și să o aplaude și ce s-a discutat la întâlnirea cu ministrul Educației. 

Ioana Steluța Manea, profesoară de matematică la Liceul Teoretic ”Emil Racoviță” din Techirghiol, a postat pe Facebook povestea nominalizării sale la titlul de profesor MERITO 2019. Am ales să redăm această poveste din care aflăm că a fi profesor valoros înseamnă ”să pui suflet, să fii altfel, să fii creativ, să iubeşti copiii şi să fii iubit de către aceştia şi, peste toate, să sădeşti în ei lucruri durabile, să marchezi, în sensul bun, destine”,  iar ”performanţă nu înseamnă doar olimpici, ci şi să aduci un elev de la 1 sau 2 la 5 sau 6, ba chiar 7 la bac”. Vă prezentăm integral postarea profesoarei Ioana Steluța Manea:

Vă spuneam, în iarnă, printre altele, c-am primit o veste totalmente surprinzătoare pentru mine, dar de bine de altfel, asupra căreia am aşternut tăcerea, şi-aceasta pentru că, în primul rând, două-trei săptămâni a trebuit s-o procesez, să văd despre ce e vorba şi să mă tot întreb de ce eu, tocmai eu care mereu am fugit de afirmarea la nivel social, de o anume ieşire în faţă. Vă voi povesti acum.

Sunt după trei zile intense, ireale, copleşitoare, zile în care mă vedeam mereu din afară, ca şi cum priveam un film cu mine însămi sau ca şi cum trăiam un vis pe care nu l-am visat niciodată. Practic, în ianuarie, am fost anunţată, prin telefon, c-am fost nominalizată la Gala Merito, gală ce se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Preşedinţiei, în cadrul Romanian Business Leaders Summit, că sunt printre primii 12 profesori valoroşi din 2019, profesori altfel, dar dedicaţi, din ţară. Din peste 400 şi ceva de propuneri, eu eram nominalizată.

Habar n-aveam ce-nseamnă, gândeam că e vorba de gradaţii de merit, gradaţii care nu mă interesează, de-aici şi reacţia mea firească de la telefon: „nu am gradaţie, implicit nu merit nominalizarea Merito, nu alerg după punctaje, nu am olimpici” etc.

Şi-am aflat apoi că, de fapt, performanţă nu înseamnă doar olimpici, ci şi să aduci un elev de la 1 sau 2 la 5 sau 6, ba chiar 7 la bac, că profesor valoros înseamnă să pui suflet, să fii altfel, să fii creativ, să iubeşti copiii şi să fii iubit de către aceştia şi, peste toate, să sădeşti în ei lucruri durabile, să marchezi, în sensul bun, destine, lucruri care mie-mi par fireşti.

Viziunea în sistem e că un prof bun, în caz că nu are olimpici la naţională sau internaţională, e cel cu dosarul cât casa, cu multe-multe hârtii şi hârtiuţe pentru te miri ce, lucruri pe care eu, personal, le abhor. Redau un fragment din comunicatul RBL (Romanian Business Leaders) pe care l-am citit şi eu apoi, întrucât trebuia să mă luminez:

„Profesorii valoroşi ai României, care și-au ales și-și fac meseria din pasiune și cu sufletul, se împuținează o dată ce meseria devine indezirabilă la nivel de societate. Cei dăruiţi, care formează viitorul ţării, au nevoie de recunoaştere, apreciere şi instrumente prin care să-şi dea mai departe bunele practici, în condiţiile în care trăiesc, din ce în ce mai mult, sindromul “lupului singuratic” şi nu sunt “regula” în cancelarii. E nevoie de contexte în care aceştia să fie apreciaţi şi să vină împreună pentru învăţarea şi transformarea altor profesori.

Prin MERITO, aducem în ochii și în mintea românilor profesorii exemplari, aceia care schimbă România în bine pentru eternitate. Creştem o echipă care descoperă dascălii cu adevărat deosebiți, le oferim recunoaștere și îi premiem într-o Gală anuală. Apoi, îi reunim într-o comunitate şi le ducem poveştile şi bunele practici mai departe, pentru a motiva şi alţi profesori şi publicul larg că Educaţia de calitate este posibilă, în ciuda condiţiilor vitrege din sistem.”

A urmat o inspecţie la ore, o inspecţie pe care o doresc cât mai multor profesori, (nu se cer hârtii  :), ci important e ceea ce faci la clasă!) o inspecţie în care am fost foarte firească, elevii la fel, mulţumesc Gabrielei Piţurlea pentru povestea scrisă, mulţumesc Doriei Drăguşin pentru fotografii, iar după vreo săptămână am aflat că sunt laureată.

Înainte de gală, Preşedintele ţării, domnul Klaus Iohannis, a avut o întâlnire cu profesorii Merito, suntem 43 de profi Merito descoperiţi în patru ani, a dat mâna cu fiecare dintre noi, ne-am prezentat, am discutat, a fost foarte atent, am râs chiar, totul într-o atmosferă relaxată.

Apoi a urmat gala, iar aceasta a fost ceva copleşitor, foarte emoţionantă, nu mai ştiam exact ce am spus, nu mai ştiam dacă am spus tot ce voiam, reţinusem doar că foarte mulţi oameni m-au felicitat pentru ceea ce am spus, că au râs şi m-au aplaudat: profesori, oameni de afaceri, reporteri de la Pro Tv, de la Radio România Cultural, oameni care mi-au spus că le-a plăcut sinceritatea mea, că am ajuns la sufletul lor. Noroc că un prieten, prof Merito şi el, mi-a trimis aseară acest filmuleţ cu discursul meu de la Gală.

Iar a doua seară, doamna ministru Andronescu ne-a invitat la dumneaei, pentru a ne cunoaşte, pentru a ne felicita şi pentru a-i prezenta viziunea noastră despre învăţământ. Mai rămăseserăm vreo 14 sau 15 profesori Merito prin Bucureşti. Oscilam dacă să merg sau nu, dar, în acelaşi timp, dacă tot vrem o schimbare, un dialog e foarte necesar. Sincer, nu mă gândeam că va fi un dialog atât de relaxat, ci nişte cuvinte formale şi o poză. Am intrat pe la 20.30 în minister, iar dumneaei, pe lângă felicitările de început, a stat de vorbă cu noi până la 23.45, dacă nu şi mai târziu. Cert e că era puțin trecut de miezul nopţii când ne suiam în maşini, în curtea ministerului. Ne-a ascultat cu foarte mare atenţie, iar în ultima oră a cerut, fiecăruia dintre noi, trei viziuni asupra sistemului de învăţământ, viziuni pe care le-a şi notat în agendă.

Profesorii Merito, din ce-am observat, sunt tipologii foarte diferite, ceea ce e minunat, însă au în comun faptul că sunt foarte dedicaţi, că sunt mai liberi în gândire şi, mai ales, au curaj, astfel că vă asigur că fiecare dintre noi a fost foarte sincer cu doamna ministru în cele spuse.

Mulţi dintre noi am criticat birocraţia excesivă, dar am cerut şi depolitizarea învăţământului. Nu ştiu ce va fi în continuare, au fost lansate multe idei, au fost propuse soluţíi, dar faptul că ne-a acordat atâta timp, la o oră aşa târzie, e un semn de deschidere, de colaborare, e un semn bun, încât, la sfârşit, când am dat iar mâna cu dumneaei, i-am spus că mă bucur că i-am cunoscut şi o altă latură, că mă bucur pentru deschiderea pe care a avut-o faţă de noi.

Precum am spus în final şi-n discursul de la Gală, din acest filmuleţ, mă bucură şi mă onorează acest premiu, şi-aceasta întrucât nu e obţinut în urma unor munţi de hârtii, ci-n urma a ceea ce faci la clasă, a ceea ce sădeşti în elevi, ei fiind cei mai importanţi. Totodată aş adăuga că acest premiu îl merită mulţi profesori din ţara noastră, mai sunt atâţia de descoperit, eu însămi cunosc mulţi profesori dedicaţi care nu dau musai din coate pentru a ieşi-n faţă cu orice preţ, profesori creativi, cu har, care-şi găsesc căi proprii de a rezista în acest sistem vitregit şi care merită apreciere şi recunoaştere.”

În discursul ținut în timpul Galei, profesoara de matematică și-a prezentat, în câteva cuvinte, activitatea, uneori cu umor, ceea ce a atras aplauzele celor prezenți în sală, din care nu a lipsit nota critică la adresa unui sistem de învățământ cu multe probleme:

”Sunt într-un vis pe care nu l-am visat niciodată și spun aceasta întrucât, în pofida faptului că predau Matematica, o disciplină percepută de elevi ca fiind aridă și glacială, sunt umanistă prin fiece por. Și, mai mult, sunt o visătoare.

Însă nici în cele mai idealiste și mai frumoase visuri ale mele nu mi-aș fi imaginat că, în țara noastră, un profesor atipic, neasimilat de acest sistem tot mai îngust și mai strâmb, un profesor care niciodată nu a alergat după punctaje sau după gradații de merit și care nu s-a sfiit să critice birocrația excesivă din învățământ, un profesor care pune suflet, care își face uneori orele de Matematică cu Bach, Mozart, Vivaldi în surdină și care îmbină Matematica cu literatura, ar putea fi apreciat, ar fi putut primi cumva o astfel de recunoaștere.

Mă obișnuisem cu poziția mea undeva în spate de unde aveam oarecum o perspectivă mai largă. După ce am aflat de această nominalizare, îi spuneam unei vechi prietene: Tu știi bine că întotdeauna am fugit de ieșirea în față, de afirmarea la nivel social. Iar ea mi-a spus: Da, dar în același timp și afirmarea a fugit după tine și te-a și ajuns (râsete și aplauze).

Dacă am ajuns aici nu pot decât să mulțumesc din inimă inițiatorilor acestui proiect Merito. Mă bucură și mă onorează foarte mult acest premiu și aceasta pentru că nu este obținut în urma unor munți de hârtii, ci în urma a ceea ce faci la clasă, în urma a ceea ce sădești în elevi, ei fiind cei mai importanți. Mulțumesc de asemenea celor care m-au propus, mulțumesc elevilor mei și, nu în ultimul rând mulțumesc părinților mei grație cărora am ajuns o profesoară de matematică iubitoare de literatură.”


Postarea de pe Facebook a fost preluată cu acordul profesoarei Ioana Steluța Manea. 

Povestea profesoarei de Matematică o puteți citi aici

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here