Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, consideră că paza nu este singura soluție pentru prevenirea cazurilor de violență în școli și susține că trebuie găsite măsuri suplimentare. Ministrul a dat exemplul incidentului de la Colegiul ”Spiru Haret” din Ploiești, unde o profesoară a fost înjunghiată, spunând că acolo au existat toate ”standardele unei asigurări corecte a pazei”. Andronescu a arătat că dacă elevii ar purta uniforma școlară s-ar putea distinge ”ușor un copil al școlii de cineva care e un intrus”.
”Nu cred că paza este singura soluție pentru că aș vrea să dau exemplul școlii din Ploiești. Erau doi paznici, profesorul de serviciu, elevii toți aveau card de intrare, iar prin fața școlii patrulau doi sau trei jandarmi care l-au și prins pe rău-făcătorul respectiv. Practic ne-am fi încadrat în standardele unei asigurări corecte a pazei școlii, dar iată ce s-a întâmplat.
Deci eu cred că mai trebuie să găsim și măsuri suplimentare. De exemplu, eu văd că acea uniformă școlară, poate că nu este cea mai potrivită sintagmă și de aceea lumea o refuză, dar școala găsește o formulă pentru ca toți copiii din acea școală să se îmbrace la fel și în felul acesta să fie ușor de distins un copil al școlii de cineva care e un intrus, din afara școlii. Adică mai trebuie să luăm asemenea măsuri care nu sunt exagerate”, a declarat Ecaterina Andronescu vineri, la Radio România Iași, în emisiunea Imperativ.
”Vedeți că toate școlile celebre din lume au uniforma lor pe care o poartă cu mândrie, pentru că sunt elevii acelei școli. Și noi am putea să încercăm să generăm această bucurie a copilului că aparține școlii x sau y. (…) Nu vreau să o luați ca pe o chestiune impusă. Școala împreună cu părinții, ei aleg ce ținută poartă elevii. Nu vreau să fie aceeași ținută peste tot în școlile din România. Să dea identitate și prin ținuta școlii respective”, a mai spus Ecaterina Andronescu.
Precizările ministrului au venit în contextul solicitării FSLI de aprobare în Senat a proiectului de lege privind măsurile de protecție a personalului didactic.
”Fără îndoială, sunt întâmplări pe care nu am cum să nu le dezavuez. Mi-aș dori să nu aud niciodată nu numai în școală, dar în societate în general. Violența este o formă de needucație. (…) Transformarea corpului profesoral în funcționari publici nu este un deziderat către care trebuie să tindem. Cred că profesorul are un alt rol. El nu are rolul de a fi autoritate publică, el are rolul de a fi constructor al societății. Noi prin lege trebuie să îi asigurăm un sistem prin care să îi întărim autoritatea și aici sunt 100% de acord că trebuie făcut acest lucru, nu știu dacă acordându-i statutul de autoritate publică… aici am rezerve”, a comentat Andronescu.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a solicitat conducerii Senatului să introducă urgent în circuitul de avizare și aprobare proiectul de Lege privind măsurile de protecție a personalului didactic. Sindicaliștii arătau că proiectul este blocat de doi ani la Senat.
Proiectul prevede că ”personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar beneficiază, în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, de protecţia acordată similar funcţiilor de autoritate publică”. Totodată, acesta se bucură, printre altele, de ”autoritatea de a lua decizii oportune, care să îi permită să mențină un mediu adecvat în timpul procesului de predare-învăţare-evaluare, dar și pe parcursul desfășurării de activități extrașcolare”, ”dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare beneficiarilor primari, conform regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ” și ”protecție juridică adecvată pentru îndeplinirea sarcinilor”.
În replică, Consiliul Național al Elevilor spunea că propunerea legislativă, susținută de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, vizează ”în mod direct destabilizarea și mai puternică a raportului de putere dintre elevi, părinți și cadre didactice, acordând statutul de autoritate publică celor din urmă”.
”Prin această modificare, se dorește consolidarea autorității profesorilor ca urmare a unei presupuse creșteri a numărului de acte de violență îndreptate împotriva personalului didactic, atât din partea elevilor, cât și din partea părinților”, acuzau reprezentanții elevilor.
Citește și:
- Profesoara Mihaela Vișinoiu: ”Vă rog, doamnă ministru, nu ne mai vorbiţi despre schimbări. Suntem ameţiţi de atâtea schimbări”
- Ministrul Educației, despre cazul profesoarei înjunghiate: E de condamnat. Probabil că va trebui să întărim paza în şcoli
- Scrisoarea unei profesoare: ”Locul profesorului este la catedră. Profesorul nu e paznic. Profesorul nu e jandarm”
- Colegii profesoarei înjunghiate la Ploiești: ”Suntem șocați și traumatizați. Doamna ministru, noi nu mai contăm?”
- O profesoară de la Colegiul ”Spiru Haret” din Ploiești, înjunghiată de un fost elev în fața cancelariei
- Sindicaliștii din Educație: ”Cazul grav de la Ploiești arată cât de vulnerabile sunt școlile în fața unor agresori”
- Ecaterina Andronescu, despre cazul profesoarei din Ploiești: ”Unde a fost paza școlii?”
