Reprezentanții elevilor lansează critici dure la adresa ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, reproșându-i declarațiile ”tendențioase” din ultima vreme și faptul că nu îi consultă în privința schimbărilor legislative pe care intenționează să le facă. Elevii fac referire la declarațiile Ecaterinei Andronescu privind structura anului școlar și spun că modificările ”din pix” anunțate de aceasta vor crea ”un haos general”. Elevii cer fie consultați înaintea inițierii oricăror modificări care îi vizează și îi solicită ministrului Educației o întrevedere în cel mai scurt timp posibil.
Consiliul Național al Elevilor trage un semnal de alarmă cu privire la ”indiferența” cu care sunt tratați elevii de către Ministerul Educației în contextul discuțiilor privind schimbările legislative din sistem. Mai mult, elevii taxează ideile și declarațiile ministrului Ecaterina Andronescu.
”Modificările din pix par a fi favoritele doamnei ministru, aceasta afirmând, de mai multe ori, că va scurta vacanța elevilor, modificarea fiind însoțită de promisiunea că elevii vor petrece mai puțin timp la școală, întrucât numărul orelor vor fi tăiate drastic și, evident, după ureche. Fără o reformă curriculară adecvată, fără o consultare reală cu toți actorii cu activitate relevantă în sectorul educațional, aceste modificări vor aduce pagube însemnate, precum pierderea locurilor de muncă ale profesorilor, dar și un haos general privind parcursul educațional al fiecărui elev”, atrage atenția Consiliul Național al Elevilor.
Elevii fac referire și la sfatul ministrului ca elevii să folosească șervețelele umede, în contextul epidemiei de gripă: ”Educația nu se face cu șervețele umede, ci cu implicare reală din partea fiecărui actor cu activitate relevantă în domeniu.”
Comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor:
”Reprezentanții elevilor din toată țara trag un puternic semnal de alarmă cu privire la indiferența cu care sunt tratați elevii de către Ministerul Educației Naționale (MEN), în contextul discuțiilor privind ultimele intenții de a modifica aspecte cheie ale sistemului și elaborarea unei noi legislații în domeniul învățământului. În lumina ultimelor evenimente, dar și a declarațiilor tendențioase susținute de către doamna ministru Ecaterina Andronescu, elevii reprezentanți sunt îndreptățiți să creadă că noua lege a educației nu va viza opinia elevilor, chiar dacă aceștia sunt beneficiarii primari ai sistemului de învățământ.
Deschiderea trebuie să fie elementul principal… sună bine, dar atât.
Încă de la începutul celui de-al patrulea mandat al său ca ministru al Educației, doamna Ecaterina Andronescu a susținut că, înainte de a lansa noua lege în dezbatere publică, se va asigura că toate grupurile de interes vor fi consultate, de la părinți și până la profesori. Toate grupurile de interes, cu excepția celor care vor fi afectați în mod direct de modificările legislative: elevii. Pe data de 12 decembrie 2018, o adresă, prin care membrii Consiliului Național al Elevilor (CNE) și-au exprimat dorința de a avea o întrevedere pentru a discuta despre intențiile CNE și planurile Ministerului Educației Naționale previzionate pentru anul 2019, a fost trimisă către instituție, însă nici măcar la această dată (8 februarie 2019) nu a fost primit un răspuns. O a doua încercare a avut loc chiar cu ocazia Adunării generale a Consiliului Național al Elevilor, însă fără vreo reușită, căci, deși a fost invitată, doamna ministru a ezitat să răspundă invitației noastre, dovedind, încă o dată, importanța pe care o acordă opiniei elevilor.
Totodată, amintim semnarea între federațiile sindicale din învățământ și Guvern a Acordului pentru susținerea educației la data de 29 noiembrie, document care, deși are un nume generic, nu conține nicio prevedere din partea structurii reprezentative a elevilor la nivel național. Punem sub semnul întrebării legitimitatea acestui document, realizat pe fugă, semnat în mod simbolic în apropierea zilei de 1 decembrie. Din nou, previzibilitatea și principiile unei dezvoltări durabile și ale unei reforme reale, fundamentate, sunt sacrificate de către politic pentru o picătură de festivism… Având în vedere aceste fapte, ne îndoim de sinceritatea declarației ministrului potrivit căreia „[…] deschiderea trebuie să fie elementul principal”.
Sechestrarea elevilor din școlile profesionale
Neputința de a asigura un mediu propice dezvoltării afacerilor este reflectată de către viziunea ministrului cu privire la elevii din școlile profesionale, una dintre prevederile Acordului menționat anterior fiind tocmai impunerea obligativității de a rămâne în țară timp de 5 ani după absolvire. Această măsură disperată transferă neputința guvernanților asupra elevilor din învățământul profesional și tehnic, care sunt discreditați și marginalizați prin această propunere nefundamentată.
(Ne)structurarea anului școlar
Modificările din pix par a fi favoritele doamnei ministru, aceasta afirmând, de mai multe ori, că va scurta vacanța elevilor, modificarea fiind însoțită de promisiunea că elevii vor petrece mai puțin timp la școală, întrucât numărul orelor vor fi tăiate drastic și, evident, după ureche. Fără o reformă curriculară adecvată, fără o consultare reală cu toți actorii cu activitate relevantă în sectorul educațional, aceste modificări vor aduce pagube însemnate, precum pierderea locurilor de muncă ale profesorilor, dar și un haos general privind parcursul educațional al fiecărui elev.
Educație cu șervețele umede
În timpul unei emisiuni televizate, doamna ministru Ecaterina Andronescu a oferit soluția optimă pentru combaterea fenomenelor ce ar putea declanșa răspândirea gripei în mediul școlar, sfătuind elevii să folosească șervețelele umede. În condițiile în care mii de elevi nu beneficiază de un grup sanitar dotat adecvat, iar alte câteva mii de școlari sunt nevoiți să folosească toaleta din curte a unității de învățământ, suntem profund mâhniți de ignoranța acordată de MEN cu privire la aceste probleme reale ale sistemului. Educația nu se face cu șervețele umede, ci cu implicare reală din partea fiecărui actor cu activitate relevantă în domeniu.
Negarea ratei analfabetismului funcțional
Procentul alarmant de 42% ne-a propulsat în topul Uniunii Europene privind analfabetismul funcțional, aspect care trebuie remediat prin măsuri concrete. Desigur, un prim pas pentru combaterea analfabetismului funcțional este, în mod normal, conștientizarea acestui fenomen de către factorii decizionali, însă acest lucru nu se întâmplă în România, unde ministrul educației neagă rata antemenționată. Această inconștiență va duce, în mod natural, la o și mai mare nepăsare din partea tuturor decidenților și la o eventuală creștere a acestei probleme stringente cu care ne confruntăm în mediul educațional.
Astfel, reprezentanții elevilor din toată țara, reuniți în cadrul celei de-a XXVII-a Adunări generale a Consiliului Național al Elevilor, la Focșani, în perioada 1-4 februarie 2019, solicită ferm Guvernului României, Ministerului Educației Naționale și parlamentarilor să îi consulte înaintea inițierii unor modificări care îi afectează atât direct, cât și indirect, pe elevi. De asemenea, solicităm o întrevedere cu doamna ministru Ecaterina Andronescu în cel mai scurt timp posibil, pentru a putea prezenta opinia elevilor cu privire la aceste ample modificări legislative în educație.”
