Radiografie a școlilor din România: Numărul elevilor scade, sistemul de educație este subfinanțat

0

Numărul copiilor din învățământul primar și gimnazial scade de la un an școlar la altul, iar populaţia de 5-9 ani s-a redus cu 47% în perioada 1990-2016.

Aceasta este una dintre concluziile Raportului de audit al performanței privind finanțarea învățământului preuniversitar în perioada 2014-2016, realizat de Curtea de Conturi și dat luna trecută publicității.

Pe lângă datele privind subfinanțarea sistemului de educație din România, raportul include și o radiografie a școlilor din România, evidențiind faptul că ”adevărata provocare a sistemului național de educație o reprezintă scăderea numărului de copii, urmare unei strategii demografice incoerente”.

În condițiile în care populaţia rezidentă din România a scăzut cu 3,45 mil.locuitori, raportul arată că plecarea masivă a românilor în străinătate este unul dintre factorii care au determinat scăderea numărului de elevi în școlile românești.

”Emigraţia românească a început să capete caracteristicile unei comunităţi stabile în ţările de emigraţie, fapt reflectat de creşterea rapidă a numărului de copii. Astfel, numai în 6 ani (2007-2013), populaţia de 0-14 ani s-a dublat, crescând de la 145.375 la 338.875 copii. În aceste condiţii populaţia de vârstă şcolară rămasă în ţară s-a diminuat simţitor”, se precizează în raport.

În acest context, raportul subliniază că ”educația în limba română a copiilor români din diaspora ar trebui să fie obiectiv strategic național în cadrul oricărei politici guvernamentale, fapt pentru care se recomandă efectuarea tuturor demersurilor pentru acoperirea riscului pierderii identității românești, prin:

–    identificarea și monitorizarea permanentă a copiilor români din diaspora prin întocmirea unei baze de date pentru înregistrarea și evidențierea lor, prin interconectarea bazelor de date ținute la nivelul MEN, MAE, MRP, ambasade, direcțiile de evidența a populației, direcțiile de asistență socială, etc.

–    asigurarea tuturor condițiilor necesare desfășurării procesului educațional în limba română, referitor în principal la asigurare spațiilor pentru buna desfășurare a procesului educațional, a cadrelor didactice românești necesare predării și instruirii elevilor, asigurarea manulelor școlare în limba română, etc.”

Principalele aspecte evidențiate în raport:

  • Populaţia cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani a scăzut de la 1.811,4 mii în 1990 la 952 mii în anul 2016, ceea ce reprezintă o scădere cu peste 47%.
  • Urmare directă a scăderii semnificative a natalităţii, numărul copiilor înscrişi în grădiniţe a scăzut constant. În anul şcolar 2009/2010, s-au înregistrat 666,1 mii copii înscrişi în grădiniţe, iar în anul şcolar 2014/2015 numărul copiilor a scăzut la 559,6 mii copii. În paralel cu numărul copiilor din grădiniţe s-a redus şi numărul grădiniţelor, de la 1697 (în anul şcolar 2009/2010) la 1205 grădiniţe (în anul şcolar 2014/2015).
  • Numărul şcolilor primare şi gimnaziale a cunoscut, de asemenea, o diminuare de la 4623 unităţi în anul şcolar 2009/2010, la 4050 unităţi în anul şcolar 2014/2015.
  • Numărul elevilor care au fost înscrişi în ciclul primar şi gimnazial s-a redus de la 1732,3 mii copii în anul şcolar 2009/2010 la 1719,7 mii elevi în anul şcolar 2014/2015.
    • În perioada 1990-2016, populaţia de 5-9 ani a scăzut de la 1.720,3 mii la 1.060 mii (47%). Începând din anul 2010 şi populaţia din grupa de vârstă 10-14 ani se aliniază la evoluţiile din grupele de vârstă ce o preced. Populaţia din grupa de vârstă 15-19 ani s-a redus în perioada 1990-2015 de la 1.894,6 mii la 1.092,4 mii ceea ce reprezintă o scădere cu 42,3% a efectivelor.
  • Efectivele de elevi cuprinse în sistemul românesc de învăţământ preuniversitar au scăzut de la un an şcolar la altul cu 14 – 72 mii elevi/an. În anul şcolar 2015/2016, sistemul preuniversitar de învăţământ românesc a cuprins aproximativ 3.080 mii elevi, în scădere cu peste 80 mii de elevi faţă de anul anterior.
    • Ca urmare a trecerii copiilor de 6 ani în învăţământul primar, continuă şi în anul de referinţă al raportului scăderea numărului copiilor din învăţământul preşcolar (559,57 mii copii, cu peste 25 de mii mai puţin comparativ cu anul anterior), concomitent cu scăderea,  numărului de elevi din învăţământul primar (935,3 mii elevi, comparativ cu 943,5 mii în anul anterior).
    • La nivelul învăţământului gimnazial au scăzut efectivele de elevi cu peste 10 mii faţă de anul anterior. În mediul urban, efectivele de elevi se reduc faţă de anul precedent cu aproape 90 de mii, iar în rural cresc, cu peste 68 de mii.
    • În învăţământul liceal se identifică cea mai accentuată tendinţă de scădere a efectivelor de elevi faţă de anul anterior: la nivelul anului şcolar 2015/2016, sunt înscrişi 673,6 mii elevi, cu peste 50 de mii mai puţin faţă de anul anterior.
    • Un trend descendent se înregistrează şi în învăţământul postliceal: de la 105,55 mii elevi în 2014/2015, la 99,4 mii elevi în 2015/2016.

”Considerăm că ar fi necesar ca Ministerul Educației Naționale să întreprindă demersuri  în vederea analizării posibilității, împreună cu autoritățile publice centrale/locale cu atribuții în domeniul evidenței populației, a identificării copiilor cu vârste între 3-18 ani, necuprinși în sistemul de învățământ preuniversitar și luarea măsurilor în vederea participării acestora în învățământul preuniversitar”, este concluzia raportului.


Finanțarea învățământului preuniversitar

Întregul sistem de învățământ este subfinanțat, a constatat Curtea de Conturi, care precizează că, în perioada 2013-2016, procentul de finanțare din PIB, raportat la angajamentele legale din contul de execuție anual, a înregistrat un procent  minim de 2,82% din PIB pentru anul 2016 și un procent maxim de 3,16 % din PIB, pentru anul 2015.

În ceea ce privește învățământul preuniversitar, în perioada 2013-2016, finanțarea s-a situat între un procent minim de 1,93% din PIB în anul  2013 și un procent de maxim 2,20 % din PIB în anul 2015.

”Finanțarea învățământului din România (atât preuniversitar cât și per total, incluzând învățământul universitar) nu a atins cuantumul legal de  minimum 6% din produsul intern brut în cei trei ani auditați, cu toate că a înregistrat o evoluție ascendentă”, se arată în raport.

Câteva date din raport. Ce bani s-au cheltuit și cum:

  • În anul 2016, unitățile administrativ teritoriale au contribuit la finanțarea cheltuielilor de personal din învățâmântul preuniversitar, cu suma de 65.087.355 lei, sumă care reprezintă un procent de 0,60 % din finanțarea de bază efectuată de la bugetul de stat.
  • Finanțarea s-a efectuat și se efectuează în mod diferențiat în funcție de anumite criterii, respectiv numărul de elevi aflați în evidența inspectoratelor școlare județene, importanța pe care unitățile administrativ teritoriale (consiliile județene și locale) o acordă învățământului preuniversitar precum și de capacitatea de finanțare și autofinanțare specifică propriului județ.
  • Din situația anuală a plăților efectuate din finanțarea de bază – Bunuri și servicii, pentru cele 19.554 de unități de învățământ preuniversitar, aflate în evidența Ministerului Educației Naționale, reiese realitatea subfinanțării acestui sector, ținând cont de faptul că suma medie anuală /unitate de învățământ la nivelul anului 2016 a fost de 5.807, din care cea mai pondere revine cheltuielilor cu  Încălzit, iluminat și forța motrică, respectiv o sumă medie de 2.309 lei/an/unitatea de învățământ.
  • În ceea ce privește cheltuielile cu materiale pentru curățenie, o unitate de învățământ beneficiază, în medie, de suma de 212 lei/an, respectiv 17,66 lei/lună, detaliu ce vine în completarea tabloului subfinanțării învățământului preuniversitar din țara noastră.

Concluzia Curții de Conturi: Nivelul contribuției sectorului local la finanțarea învățământului preuniversitar a fost de  0,60% din finanțarea de bază efectuată de la bugetul de stat, caz în care apreciem că este necesară reanalizarea oportunității de implicare a autorităților publice locale în gestionarea bugetului de stat.”

”Există riscul afectării calității procesului educațional al elevilor, ca urmare a interesului crescut manifestat de decidenții aflați la conducerea unităților de învățământ pentru finanțarea acordată per elev/preșcolar, astfel că procesul educațional poate fi afectat, atât urmare creșterii numărului de elevi/preșcolari per cadru didactic/spațiu/dotări (de exemplu, există școli ce se confruntă cu fenomenul de aglomerare de elevi și problemele rezultate – insuficiența dotărilor, focare de infecție, diferențe mari de vârstă între elevi/preșcolari, etc.) cât și indispoziției (oboseala) cadrului didactic și a elevului, datorită creșterii distanței de deplasare a acestora de la domiciliu la unitatea de învățământ, urmare comasărilor.

Astfel, în vederea acoperirii riscului de a afecta siguranța elevilor precum și a calității procesului educațional, se recomandă analizarea situațiilor în care nu s-au respectat  prevederile legale referitoare la numărul maxim de elevi/preșcolari dintr-o clasă/unitate de învățământ și luarea măsurilor de redistribuire a surplusului de elevi către alte clase/unități de învățământ cu deficit de elevi, acolo unde este cazul.  De asemenea, se vor efectua toate demersurile în vederea controlului și monitorizării activității unităților de învățământ în care învață în același timp și spațiu și cu același cadru didactic, clase/grupe de preșcolari între care există diferențe mari de vârstă, (preșcolarii cu școlarii/liceenii, etc.) situații apărute în special în unitățile de învățământ din mediul rural și se vor lua măsuri  pentru remedierea operativă a deficiențelor”, se arată în raport.

Poți citi integral aici Raportul Curții de Conturi

Citește și Soluții pentru școlile cu program în trei schimburi. Proiect, aprobat de CGMB

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here