Proiect de lege: Bacalaureat diferențiat, o nouă programă școlară și mai puțini elevi în clasă

Un proiect de lege care prevede introducerea Bacalaureatului diferențiat a fost depus la Camera Deputaților de un grup de 50 de deputați și senatori PSD, ALDE, UDMR, USR și din grupul minorităților naționale.

Proiectul de lege aduce mai multe modificări unor acte normative din domeniul educației și urmează să intre în dezbatere, Camera Deputaților fiind prima cameră sesizată.

Inițiativa prevede astfel două tipuri de Bacalaureat – bacalaureat cu nivel ridicat și bacalaureat standard.

”Rezultatele foarte proaste la bacalaureat, cu promovabilitate de circa 60%, au dus la concluzia că un singur tip de bacalaureat național afectează atât sistemul de educație, cât și economia națională. (…)

Prin prezenta propunere legislativă dăm șansa absolvenților învățământului liceal ca la finalizarea studiilor să își aleagă ce tip de bacalaureat vor să urmeze, raportat la capacitățile lor. Se pot înscrie unitar la toate probele de același nivel de bacalaureat, cel cu nivel ridicat sau nivel standard. De asemenea există posibilitatea unei înscrieri diferențiate, adică absolvenții pot alege probe de nivel diferit (la unele probe cu nivel ridicat iar pentru altele la nivel standard). Pentru a face o deosebire între diplome, pe diploma de bacalaureat va fi menționat tipul de bacalaureat național susținut per materii.

După finalizarea studiilor liceale, dacă un absolvent la una dintre probe a susținut bacalaureatul la nivel standard, are dreptul oricând de a se înscrie la bacalaureatul cu nivel ridicat la proba respectivă.

Bacalaureatul diferențiat este o soluție care a fost implementată și dă roade în mai multe țări ale Uniunii Europene. ”, susțin inițiatorii în expunerea de motive.

Totodată proiectul reglementează învățământul dual în universități și propune              scăderea numărului de copii/elevi într-o grupă/clasă în învățământul preuniversitar, stabilind numărul minim și maxim de copiii care pot fi într-o grupă/clasă. Inițatorii mai susțin acordarea de cupoane pentru educația timpurie, dar și o masă caldă pe zi pentru elevi și preșcolari. Nu în ultimul rând, parlamentarii vor modificarea programei școlare și mai puține teme pentru elevi.

Principalele modificări propuse de parlamentari:

Cupoane pentru educația timpurie

• Statul sprijină educația timpurie antepreșcolară, preșcolară ca parte componentă a învățării pe tot parcursul vieții, prin acordarea unor cupoane pentru educația timpurie. Acestea vor fi acordate în scop educațional, conform legislației în domeniul asistenței sociale, în funcție de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
• Cupoanele pentru educația timpurie pot fi acordate și de către autoritățile publice locale. Cuantumul, condițiile și regulamentul de acordare vor fi stabilite prin hotărâre a consiliului local.

Organizarea grădinițelor

• Învățământul preșcolar se organizează în grădinițe cu program normal, prelungit și săptămânal având în vedere nevoile comunității. Grădinițele pot funcționa ca unități cu personalitate juridică sau în cadrul altor unități școlare cu personalitate juridică.”
• Grădinițele cu program săptămânal furnizează servicii pe timpul nopții numai în situații deosebite și de urgență ale părinților/reprezentanților legali, respectiv:
  • program de lucru pe timpul nopții pentru ambii părinți/reprezentanți legali sau pentru familii monoparentale;
  • urgențe medicale ale părinților/reprezentanților legali sau a altor membri din familia acestora;
  • deces în familie.

Școala după școală

•  Statul prin Legea bugetului de stat sau prin bugetele consiliilor județene, locale poate finanța programul „Școala după școală” pentru copiii și elevii, potrivit legii.
•  În condițiile în care statul, consiliile județene, locale nu finanțează programul ”Școala după școală” părinții pot încheia contracte cu unități de învățământ preuniversitar pentru închirierea spațiilor destinate educației, respectiv contracte de furnizare de servicii educaționale cu profesori încadrați în sistemul de învățământ.
•   Părinții pentru gestionarea, finanțarea programului „Școala după școală” pot înființa organizații neguvernamentale care încheie contractele  în numele acestora.
• Statul va susține generalizarea ofertării programului „Școala după școală” pentru întregul sistem de învățământ preuniversitar până în anul 2030, în mai multe etape.”

O masă caldă pe zi

• În perioada desfășurării activității didactice, antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor din unități de învățământ preuniversitar de stat respectiv acreditat confesional și particular, li se acordă, cu titlu gratuit, un suport alimentar, constând într-o masă caldă pe zi. Această activitate va purta numele de programul ”Masă caldă la școală”. Limita valorii zilnice se stabilește prin Hotărâre de guvern și nu poate fi mai mic de 7 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată.  Limita valorică nu cuprinde prețul cheltuielilor de transport, de distribuție și de depozitare a acestora, după caz.
• La cererea motivată a părinților, formulată în scris și susținută de documente-suport, înregistrată Ia secretariatul unității de învățământ în care este înmatriculat antepreșcolarii, preșcolarii și elevii care, din considerente de natură medicală, culturală sau religioasă, nu pot beneficia de pachetul alimentar/masă caldă vor beneficia de produse alimentare adecvate situației acestora, în limita valorii zilnice stabilite conform legii.
• Programul masă caldă în unități de învățământ preuniversitar va fi generalizat pentru întregul sistem de învățământ până în anul 2030, în mai multe etape.

Numărul maxim de elevi, într-o clasă

• În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:
  • educația antepreșcolară: grupa cuprinde în medie 6 copii, dar nu mai puțin de 3 și nu mai mult de 9;
  • învățământul preșcolar: grupa cuprinde în medie 12 preșcolari, dar nu mai puțin de 6 și nu mai mult de 20;
  • învățământul primar: clasa cuprinde în medie 15 de elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 25;
  • învățământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 30;
  • învățământul de artă: clasa cuprinde în medie 14 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 25 și pot fi constituite din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde în medie 6 elevi dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10;
  • învățământul liceal și profesional: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 30;
    • învățământul dual: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de IO și nu mai mult de 30;
    • instruirea practică și pregătirea de specialitate se desfășoară pe grupe de minimum 7 elevi și maximum 15 elevi;
    • clasele din învățământul profesional, dual și vocațional pot fi constituite din maximum 5 grupe cu calificări, specializări diferite;
  • învățământul postliceal: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30;
  • învățământul special pentru elevi cu deficiențe ușoare și/sau moderate: grupa care cuprinde în medie IO elevi, dar nu mai puțin de 6 și nu mai mult de 12;
  • învățământul special pentru elevi cu deficiențe grave: grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai puțin de 3 și nu mai mult de 6.
• În învățământul preuniversitar din mediul rural și în localitățile în care forma de învățământ se organizează în regim simultan sau în limba maternă a unei minorități naționale formațiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:
  • educația antepreșcolară: grupa cuprinde în medie 6 copii, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 9,
  • învățământul preșcolar: grupa cuprinde în medie 7 preșcolari, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 12,
  • învățământul primar: clasa cuprinde în medie 8 de elevi, dar nu mai puțin de 6 și nu mai mult de 14;
  • învățământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 10 de elevi, dar nu mai puțin de 7 și nu mai mult de 16;
  • pentru nivelul liceal, profesional, dual, postliceal și învățământul special grupele, clasele sau anii de studiu se formează conform alin. (l).
• Unitățile de învățământ preuniversitare își organizează formațiunea de studiu, grupa, clasa separat pe an de studiu în cazul în care în unitatea de învățământ media de copii, preșcolari, elevi este de minim 10.
• Personalul didactic din învățământul preuniversitar cu forma de învățământ în regim simultan beneficiază de un spor ce reprezintă 25% din salariul de bază.

Teme și programă școlară nouă

• Planurile cadru de învățământ se elaborează fundamental pe baza principiului neîncărcării și al suportabilității, în așa fel încât asimilarea conținuturilor fundamentale să se realizeze în orele de la clasă. Temele de casă pot fi folosite ca și metodă de exersare, asimilare a conținuturilor la domiciliu cel mult la fiecare a doua oră a disciplinei de studiu și se va realiza diferențiat pentru dezvoltarea cunoștințelor pentru fiecare elev.
• Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programa școlară acoperă 65% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 35% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcție de caracteristicile elevilor și de strategia școlii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 35% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învățare remedială, pentru consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare, conform unor planuri individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev.

Bacalaureatul

• Examenul național de bacalaureat este de două tipuri:
  • Examen național de bacalaureat cu nivel ridicat
  • Examen național de bacalaureat standard.’
• Examenele naționale de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:
  • proba A de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
  • proba B de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
  • proba C de evaluare a competenței lingvistice la două limbi de circulație internațională studiate pe parcursul învățământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al Ministerului Educației Naționale;
  • proba D de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al Ministerului Educației Naționale;
  • proba E scrisă de evaluare a competențelor formate pe durata învățământului liceal, după cum urmează:
    • probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările;
    • probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
    • două probe scrise, diferențiate după cum urmează:

I. pentru profilul real din filiera teoretică:

1. matematică;

2. probă transdisciplinară din științe: fizică, chimie, biologie, informatică;

 II. pentru profilul umanist din filiera teoretică:

1.     o limbă de circulație internațională;

2.  probă transdisciplinară din geografie, istorie, științe socioumane;

 III. pentru filiera tehnologică:

1.  probă scrisă disciplinară specifică profilului;

2. probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;

IV. pentru filiera vocațională:

1.  probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;

2.  probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.

• Absolvenții învățământului liceal la finalizarea studiilor liceale au dreptul de a se înscrie la una din cele două tipuri de bacalaureat astfel:
  • unitar, la toate probele la un singur tip de bacalaureat.
  • diferențiat, la alegere la unele probe pentru bacalaureat național cu nivel ridicat, iar pentru altele la nivel standard.
• Pe diploma de bacalaureat va fi menționat tipul de bacalaureat național susținut.
• După finalizarea studiilor liceale dacă un absolvent la una dintre probe a susținut bacalaureat la nivel standard oricând are dreptul de a se înscrie la bacalaureat nivel ridicat.
• Examenul de bacalaureat național cu nivel ridicat dă dreptul pentru:
  • cei care au promovat cu cel puțin nota 7 au acces fără examen în învățământul postliceal sau superior, în condițiile legii;
  • cei care promovează cu cel puțin nota 9, au dreptul la bursă de studiu pentru primul semestru universitar, respectiv gratuitate la internat pentru primul an universitar;
  • înscrierea fără taxă la oricare universitate de stat din România, la un examen cu recunoaștere intemațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine;
  • susținerea fără nici o taxă a examenului pentru obținerea permisului auto
  • transport public local gratuit pentru primul an în cazul continuării studiilor la o Universitate din România atât în localitatea de domiciliu cât și în localitatea unde își urmează studiile;
  • încadrarea cu prioritate ca și profesori suplinitori necalificați pentru posturile neocupate, vacante din învățământul preuniversitar;
  • cei care promovează cu cel puțin nota 9.50 li se acordă un premiu de 10.000 lei din fondurile Ministerului Educației Naționale;
  • alte beneficii acordate pe baza unor hotărâri, decizii ale instituțiilor statului sau administrațiilor publice locale și județene;”

Învățământul dual universitar

• Organizarea și funcționarea învățământului dual universitar se realizează pe baza programelor de studii autorizate și acreditate în cadrul instituțiilor de învățământ superior deja existente, la cererea operatorilor economici.
• Învățământul dual universitar se desfășoară pe bază de contract și are următoarele caracteristici:
  • este organizat, într-un cadru unitar, de către unitățile de învățământ superioare, la solicitarea operatorilor economici sau a structurilor asociative interesate, cum ar fi camere de comerț, asociații patronale de ramură, clustere în calitate de potențiali angajatori și parteneri de practică;
  • asigură o rută alternativă de educație și formare profesională, organizată pe bază de parteneriat și conform unor contracte individuale de pregătire practică încheiate cu operatorii economici care asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a studentilor;
  • operatorii economici asigură pregătirea practică a studenților, bursă, cel puțin la nivelul celei acordate din fonduri publice pentru învățământul universitar, și alte cheltuieli pentru formarea de calitate a studenților;
  • se bazează pe un parteneriat extins, asigurând colaborarea dintre unitățile de învățământ partenere, autoritățile publice centrale și locale și mediul economic și asociativ.

Citește aici integral proiectul de lege  și Expunerea de motive

Citește și Noi schimbări în Educație. Ecaterina Andronescu propune Bacalaureat diferențiat