Proiectul „România educată”, lansat de președintele Klaus Iohannis, propune două scenarii pentru învățământul românesc (2018-2030), în care sunt cuprinse schimbări majore în sistemul de educație. În primul scenariu, sunt reintroduse tezele unice, este redefinită evaluarea finală după ciclul gimnazial și este prevăzut un Bacalaureat aplicat, dar și licența profesională. În al doilea scenariu, apar modificări în durata ciclurilor de învățământ, iar sistemul de evaluare este diferit față de cel din primul scenariu.
Pe scurt cele două scenarii:
Educația timpurie
Scenariul 1: Educația ante-preșcolară se adresează copiilor de 0-2/3 ani și se derulează în creșe și centre de zi. Nu este obligatorie. În afara rețelei de creșe de stat, statul încurajează dezvoltarea de creșe/centre de zi în cadrul marilor angajatori (de stat sau privați), centre care oferă inclusiv servicii de educație ante-preșcolară cu program prelungit. Educația preșcolară se adresează copiilor cu vârste între 3 și 6 ani și se desfășoară în grădinițe.
Scenariul 2: Învățământul ante-preșcolar, opțional, se derulează în creșe sau centre de zi (adesea situate în incinta locului de muncă, fiind dezvoltate în parteneriat cu angajatorii). Învățământul preșcolar cuprinde copiii cu vârsta de 3-6 ani.
Învățământul primar
Scenariul 1:
- Învățământul primar are o durată de cinci ani și începe la vârsta de 5 sau 6 ani.
- În procesul de evaluare sunt utilizate testările pe bază de calificative, cu ajutorul
cărora, în fiecare an, se evaluează dezvoltarea elevului, cu informarea părinților cu privire la progresele făcute de elev. Există evaluări continue și standardizate la clasă, precum și evaluări anuale, cu subiecte naționale.
Scenariul 2:
- Educația primară este adresată copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani și include șase clase.
- Evaluarea se face atât prin teste și examene, cât și prin evaluarea observațională din partea cadrului didactic.
- Notarea se face cu ajutorul calificativelor de progres care vor monitoriza atingerea competențelor planificate în cadrul curriculei. Calificativele de progres vor fi comunicate părinților și notate în portofoliul educațional al copilului.
- Tranziția spre învățământul secundar inferior se va face fără vreo selecție suplimentară, de regulă în cadrul aceleiași școli.
Învățământul gimnazial (secundar inferior)
Scenariul 1
- Învățământul secundar inferior sau gimnazial este o formă de educație teoreticăși include patru ani de studiu (clasele V-VIII).
- Evaluarea continuă combină teste, activități practice și observarea elevului. Se introduce notarea clasică. Există teze standardizate naționale, semestriale, cu bareme de corectare clare, axate pe competențele cheie. Rezultatele tezelor vor fi avute în vedere în calculul mediei de repartizare a elevilor către învățământul secundar superior.
- Tranziția spre ciclul următor se desfășoară, după finalizarea clasei a VIII-a, după cum urmează:
- Consilierul școlar va face o recomandare adițională, pentru fiecare elev în parte, de încadrare în educația secundară superioară, în baza unui examen psihometric. Această recomandare are un caracter orientativ.
- Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va include un test standardizat național, acoperind materiile de bază. Rezultatele obținute la această evaluare se includ în portofoliul educațional al elevului.
- Repartizarea în învățământul secundar superior se face, pentru fiecare elev, în baza opțiunilor exprimate de părinți și a mediei aritmetice formate din:
- 33% media probelor de la examenul final
- 33% media tezelor naționale din gimnaziu
- 33% media generală în clasele V-VIII.
Scenariul 2:
- Educația secundară inferioară sau gimnazială are o durată de 3 ani și este destinată copiilor cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani.
- Evaluarea se desfășoară prin teste, observație și notarea rezultatelor activităților de grup. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional.
- Tranziția spre ciclul următor se face în baza unui examen general standardizat – care acoperă curriculum-ul fundamental – a opțiunilor elevului (decise în baza recomandării unui consilier școlar) și a unor interviuri organizate cu comisii de admitere ale școlilor din următorul ciclu sau a unor testări specifice, în cazul
învățământului profesional și vocațional.
Învățământul secundar superior (liceal)
Scenariul 1:
- Învățământul secundar superior se poate derula în colegii naționale/licee teoretice, licee
vocaționale și licee profesionale pentru elevii claselor IX-XII. - Există trei rute distincte: teoretică, vocațională (militar, teologic, sportiv, artistic
şi pedagogic) și profesională. - Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în clasă, prin teste, activități, teze și exerciții aplicate.
- Pe ruta profesională/vocațională, o bună parte din evaluare se derulează la angajatori/locuri de practică, prin activități aplicate supravegheate sau prin probe vocaționale (de exemplu, pentru filiera artistică).
- Evaluarea finală este centrată pe două tipuri de bacalaureat:
- Bacalaureat teoretic pe bază de materii și conținut disciplinar, pe care îl pot susține absolvenții rutei teoretice sau absolvenții rutei vocaționale. El poate fi susținut și de absolvenții rutei profesionale care au urmat programul de pregătire adițională. Bacalaureatul teoretic conferă acces ulterior la ciclul de licență pe filieră teoretică;
- Bacalaureat aplicat care include un număr limitat de materii și probe de ucenicie specifice pentru filiera profesională absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învățământul terțiar non-universitar (colegii cu durată de 2 ani) și apoi la ciclul de licență filiera profesională (cu durată suplimentară de 1-2 ani).
- În ambele tipuri de bacalaureat, elevii au posibilitatea de a alege o mare parte din probe, dintr-o listă predefinită de opțiuni disponibile, în funcție de specializarea de studiu.
Scenariul 2:
- Educația secundară superioară are o durată de 3 ani și este destinată copiilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani.
- Evaluarea se face prin examene, observație și proiecte individuale sau de echipă pentru educația teoretică și, complementar, prin evaluarea oferită de tutorele de practică (educație profesională) sau îndrumător (educație vocațională).
- Competențele atinse sunt trecute în portofoliul educațional, alături de o evaluare a
unui consilier de inserție pe piața muncii la finalul clasei a XII-a. - Tranziția către învățământul superior se face în baza rezultatelor unui examen de bacalaureat care acoperă materiile de bază (limba și literatura română, matematică, o limbă străină) la nivelul trunchiului comun minim oferit pentru toate cele trei trasee. Suplimentar, elevii au un număr de trei probe la alegere, inclusiv probe practice derulate în cadrul unei companii sau instituții de profil.
- Universitățile au dreptul de a cere candidaților participarea la anumite probe ale bacalaureatului, din rândul celor aflate la alegere, pentru că nota obținută va fi avută în vedere în procesul de admitere.
- Elevii pot opta pentru participarea la bacalaureatul internațional, care este
recunoscut pentru admitere de către universitățile românești. Fiecare universitate are obligația de a anunța condițiile de admitere bazate pe bacalaureatul internațional.
Învățământul terțiar (superior)
Scenariul 1:
- Accesul în oricare formă de studiu de licență se face în baza bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universități.
- În cadrul ciclului de licență, există filiere teoretice (care includ sub-filiere vocaționale) și
filiere profesionale. - Licențele profesionale pot avea o durată de aproximativ trei ani și pot fi compuse din studii de doi ani derulate în cadrul unui colegiu universitar, la care se adaugă un al treilea an dedicat pregătirii unei lucrări de licență aplicate.
- Structural, regimul programelor de licență profesională sau vocațională include minimum un an de practică completă derulat în afara instituției, care va fi și anul de pregătire a licenței.
Scenariul 2:
- Oferă flexibilitate sporită pentru studenți în alegerea traseelor curriculare și în personalizarea învățării. Se introduc programe cu componentă de formare majoră și minoră, în care o treime de credite pot fi contractate din altă specializare decât cea principală a domeniului de studiu.
- Există programe de ciclu scurt (2 sau 3 ani) de pregătire avansată în anumite domenii
tehnice, cu posibilitatea continuării studiilor cu o licență.
Principalele diferențe între cele două scenarii:
Educația timpurie
Cele două scenarii au un concept similar de educație timpurie axată pe
dezvoltarea de competențe specifice vârstei. Se introduce portofoliul
educațional (păstrat pentru toate ciclurile).
Învățământul primar și secundar inferior (gimnazial)
Scenariul 1
Ciclu primar și secundar de patru ani, alături de un an pregătitor.
Evaluarea finală se face în baza unui examen, a mediei la clasă și a mediei
tezelor unice standardizate.
Scenariul 2
Durata educației primare este de șase ani, cea a educației secundare
inferioare de trei ani.
În educația primară nu se acordă note sau calificative. Se păstrează
portofoliul educațional.
Tranziția se face prin intermediul unei testări standardizate, al recomandării
unui consilier și al unui interviu sau al unor probe specifice învățământului
tehnologic și profesional.
Învățământul secundar superior (liceal)
Scenariul 1
Durata învățământului secundar superior este de patru ani.
Absolvenții clasei a XI-a, ruta profesională, finalizează un program
de pregătire adițională pentru a putea susține Bacalaureatul teoretic.
Există două tipuri de Bacalaureat (teoretic și aplicat).
Bacalaureatul aplicat permite accesul pe o rută de învățământ terțiar profesional.
Scenariul 2
Durata învățământului secundar superior este de trei ani, indiferent de
forma de învățământ aleasă (teoretică, profesională, vocațională).
Educația profesională are o pondere practică de 50%.
Testul de finalizare a studiilor este standardizat și transdisciplinar, dar
cu accent pe conținutul profilului.
Elevii pot alege trei probe, în funcție de opțiunile lor de studii universitare.
Se recunoaște și bacalaureatul internațional.
Învățământul terțiar (superior):
Scenariul 1
Există o rută de licență profesională compusă din educația oferită în
colegiile universitare și un an de educație suplimentară folosit pentru
susținerea licenței.
Scenariul 2
Ciclurile de licență, masterat și doctorat pot fi accesate de către toți
absolvenții examenului de finalizare a studiilor secundare, indiferent
de ruta urmată.
Principalele prevederi din Proiectul ”România Educată” – Viziune și strategie 2018-2030:
Deziderate până în 2030
- Sistemul de educație formează cetățeni activi, cu valori europene, adaptați condițiilor economice și sociale, cu o cultură civică și democratică solide.
- Educația este individualizată, centrată pe nevoile și aspirațiile celui care învață și în conformitate cu specificul fiecărei comunități de învățare.
- Educația începe cât mai devreme în viața unui copil și continuă pe tot parcursul vieții sale.
În scopul atingerii acestor deziderate, se asigură o infrastructură adecvată și suficientă, care să respecte cel puțin un set minimal de standarde (care includ nu doar caracteristicile spațiului interior, ci și ale spațiului exterior, dotările, personalul etc).
Se adoptă un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul ante-preșcolar până la cel universitar, coerent și adecvat profilului divers al copiilor și specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul de educație.
- Profesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în educație.
Cadrele didactice, indiferent de ciclul de studiu la care predau, sunt absolvenți de studii
universitare. Formarea inițială a tuturor cadrelor didactice include etape de mentorat,
o perioadă de practică de minim șase luni și un proces riguros de selecție.
În predarea la clasă, cadrele didactice beneficiază de contribuția/ajutorul unor specialiști (consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) și au acces
la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor acestora și ale comunității educaționale. Acestea le permit să fie la curent cu ultimele schimbări din practica pedagogică și să îndeplinească multiplele roluri care le revin, în școală și comunitate.
- Pentru educație se alocă resurse suficiente, în mod transparent și eficient.
- Sistemul de educație este unul echitabil și de calitate pentru fiecare elev.
- Tinerii pot opta pentru trasee flexibile în educație.
Tinerii beneficiază de posibilitatea de a alege o parte a materiilor, activitățile extracurriculare și alte forme de educație complementare utile.
În urma consilierii, aceștia au posibilitatea de a opta pentru trasee vocaționale, profesionale sau teoretice, în funcție de domeniul spre care au înclinație, fără a suferi de pe urma unor bariere neacademice în accesul către un ciclu superior de educație. sau către un alt traseu. Le va fi clar explicat ce parcurs educațional pot urma în funcție de alegerea lor și care sunt beneficiile și costurile fiecărei opțiuni.
- Învățământul primar și secundar asigură alfabetizarea funcțională a tuturor elevilor.
Elevii au capacitatea de a înțelege un text complex, inclusiv cu caracter juridic sau economic, în momentul finalizării educației secundare. Absolvenții acestui nivel de studiu au capacitatea de a căuta și de a selecta informațiile de care au nevoie, în mod autonom, cu ajutorul Tehnologiei Informaticii și Comunicării (TIC).
Au capacitatea de a le utiliza în siguranță, precum și de a se orienta în privința dezvoltării și educației lor ulterioare, optând pentru programe de formare necesare în cariera dorită.
- Etica și integritatea sunt valori care se transmit și se respectă pe tot parcursul educațional.
- Managementul educațional este unul profesionist, bazat pe inovație.
- Cadrul legislativ care guvernează educația este unul stabil și se bazează pe o viziune asumată”.
Un obiectiv central al guvernanței politice a în tregului sistem este limitarea, până la eliminare, a intervențiilor și schimbărilor care nu sunt fundamentate pe date și studii de impact.
Descrierea sistemului de educație din anul 2030 conform scenariului 1
Educația timpurie:
- Educația ante-preșcolară se adresează copiilor de 0-2/3 ani și se derulează în creșe și
centre de zi. Deși nu este obligatorie, are un rol important în dezvoltarea fiecărui copil și facilitează compatibilizarea vieții de familie cu activitatea profesională. - În afara rețelei de creșe de stat (care trebuie extinsă semnificativ până în anul 2030), statul încurajează dezvoltarea de creșe/centre de zi în cadrul marilor angajatori (de stat sau privați), centre care oferă inclusiv servicii de educație ante-preșcolară cu program prelungit.
- Activitatea din creșe/centre de zi este axată atât pe servicii de educație timpurie, cât și pe servicii de îngrijire a copilului, pe dezvoltarea și stimularea motrică, emoțională și verbală a acestuia.
- Educația preșcolară se adresează copiilor cu vârste între 3 și 6 ani. Ea se desfășoară în grădinițe, care urmăresc dezvoltarea motrică, emoțională, verbală și socială a copilului, precum și crearea contextului pentru joc/joacă cu caracter aplicat. Activitatea este asigurată prin educatoare cu studii terțiare, formate în cadrul
unor programe de licență specifice. - Toate grădinițele oferă opțiuni de program prelungit și au servicii suport, asigurate de logopezi, psihologi și medici, pentru a garanta dezvoltarea armonioasă a copiilor, reducerea inechităților și sprijinirea părinților în activitatea parentală. Se face o evaluare de parcurs a dezvoltării copilului și se comunică cu părinții pe marginea rezultatelor acestora. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional.
Învățământul primar
- Învățământul primar este o formă de educație teoretică (cu trimitere la elemente din
practică), care se desfășoară sub îndrumarea unui învățător pentru fiecare clasă, cu profesori pentru anumite discipline. Are o durată de cinci ani și începe la vârsta de 5 sau 6 ani. Abordările educaționale au un caracter integrat, fiind bazate pe observație, pe explorarea în detaliu a mediului înconjurător și pe activități specifice obiectivelor educaționale subsumate profilului absolventului de ciclu primar. În procesul educațional, accentul cade pe dezvoltarea capacității de a lucra, singur sau în echipă, pentru executarea de sarcini școlare simple, a competenței de a citi și a înțelege
texte simple, a competenței de a funcționa autonom acasă sau la școală și de a înțelege
anumite concepte de bază importante pentru funcționarea în societate (respectul, toleranța, drepturile de bază etc.). - Activitatea didactică din învățământul primar este derulată de personal format din învățători, profesori pentru diverse discipline (inclusiv din domeniul limbilor străine, educației fizice/sportului și artelor).
- În fiecare școală există personal medical. Consilierii școlari sprijină demersuri
importante pentru sistemul de educație cum ar fi: prevenirea abandonului școlar, educația parentală, prevenirea violenței și bullying-ului, orientarea în carieră etc. - În procesul de evaluare sunt utilizate testările pe bază de calificative, cu ajutorul
cărora, în fiecare an, se evaluează dezvoltarea elevului, cu informarea părinților cu privire la progresele făcute de elev. - Există evaluări continue și standardizate la clasă, precum și evaluări anuale, cu subiecte naționale, axate pe competențele cheie, standardizate și comparabile la nivel național. Acestea din urmă au rolul de a oferi repere esențiale atât în activitatea didactică a învățătorilor, cât și pentru părinți sau pentru unitatea de învățământ, în sensul îmbunătățirii serviciilor educaționale. Totodată, ele vor fi interpretate la nivel național pentru a fundamenta politicile educaționale în domeniu. Progresul copiilor este inclus în
portofoliul lor educațional alături de alte mențiuni privind competențele dobândite în urma unor activități de educație non-formală
sau informală.
Învățământul secundar inferior
- Învățământul secundar inferior sau gimnazial este tot o formă de educație teoretică
și include patru ani de studiu (clasele V-VIII). - Materiile sunt predate de profesori de specialitate, cu o parte a curriculumului având caracter interdisciplinar.
- Această formă de educație este comprehensivă și este completată de o gamă largă de activități extra-curriculare organizate sau facilitate de școli, pentru a fructifica dezvoltarea de interese diverse în rândul copiilor.
- Activitatea didactică din învățământul gimnazial este derulată de profesori, absolvenți de studii superioare calificați în una sau mai multe arii disciplinare și cu o pregătire pedagogică extensivă. Aceștia sunt sprijiniți în activitatea lor de un număr suficient de consilieri școlari, profesori de sprijin, mentori etc.
- Evaluarea continuă combină teste, activități practice și observarea elevului. Se introduce notarea clasică. Există teze standardizate naționale, semestriale, cu bareme de corectare clare, axate pe competențele cheie. Rezultatele tezelor vor fi avute în vedere în calculul mediei de repartizare a elevilor către învățământul secundar superior.
- Școlile cu diferențe semnificative între notarea curentă la clasă și rezultatele lucrărilor scrise semestriale vor intra sub monitorizare, pentru a garanta corectitudinea evaluărilor și pentru a sprijini cadrele didactice în demersul de a-și îmbunătăți activitatea la clasă, în raport cu nevoile fiecărui elev. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional alături de mențiuni privind competențele dobândite în urma unor activități de educație non-formală sau informală și de observațiile consilierilor școlari.
- Tranziția spre ciclul următor se desfășoară, după finalizarea clasei a VIII-a, după cum
urmează:- Consilierul școlar va face o recomandare adițională, pentru fiecare elev în parte, de încadrare în educația secundară superioară, în baza unui examen psihometric. Ea se comunică, în scris, precum și printr-o discuție individuală, elevului și părinților. Această recomandare are un caracter orientativ în stabilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev la tranziția către ciclul următor și se include în portofoliuleducațional alelevului;
- Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va include un test standardizat național, acoperind materiile de bază. Rezultatele obținute la această evaluare se includ în portofoliul educațional al elevului;
- Repartizarea în învățământul secundar superior se face, pentru fiecare elev, în baza opțiunilor exprimate de părinți și a mediei aritmetice formate din: 33% media probelor de la examenul final, 33% media tezelor naționale din gimnaziu și 33% media generală în clasele V-VIII.
- În cazul învățământului vocațional sau profesional, unitățile de învățământ pot organiza probe de aptitudini, anterior repartizării computerizate.
Învățământul secundar superior
- Învățământul secundar superior se poate derula în colegii naționale/licee teoretice, licee
vocaționale și licee profesionale pentru elevii claselor IX-XII. - Există trei rute distincte: teoretică, vocațională (militar, teologic, sportiv, artistic
şi pedagogic) și profesională. - Atât ruta profesională, cât și cea vocațională au o orientare practică și se pot derula parțial la potențiali angajatori sau instituții relevante (de exemplu, pentru filiera vocațională: cluburi sportive, săli de concerte etc.).
- O mare parte dintre liceele profesionale au regim dual, în funcție de posibilitățile specifice fiecărei regiuni în parte.
- În educația profesională non-duală și în cea vocațională, procesul educațional se
derulează atât în școală, cât și la locurile de muncă sau în spații speciale de practică. - Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în clasă, prin teste, activități, teze și exerciții aplicate.
- Pe ruta profesională/vocațională, doar o parte din evaluarea continuă se realizează în clasă, prin teste, activități, teze și exerciții aplicate. O bună parte din evaluare se derulează la angajatori/locuri de practică, prin activități aplicate supravegheate sau prin probe vocaționale (de exemplu, pentru filiera artistică).
- Transferul între cele trei filiere ale învățământului secundar superior se poate face anual, în baza unor examene competitive, în funcție de numărul de locuri existente înainte de atingerea capacității maxime de școlarizare.
- Testele sunt comprehensive, axate pe testarea competențelor necesare pentru a efectua transferul și nu pot fi limitate prin condiții suplimentare.
- Testele vor permite inclusiv schimbarea anului de studiu (de exemplu, pierderea/câștigarea unui an) și vor fi deschise și elevilor care doresc să „sară” un an de studiu în aceeași filieră (indiferent de an), având această capacitate.
- Transferurile nu se pot face în clasa a IX-a sau după începutul clasei a XII-a.
- Finalizarea a trei ani în educația profesională sau a patru ani în cea vocațională/teoretică conferă elevului o calificare de nivel 3 și acces direct pe piața muncii. Elevii din educația profesională au trei opțiuni la finalul clasei a XI-a:
– continuare studiilor în cadrul aceluiași liceu (clasa a XII-a) pentru participarea la un bacalaureat aplicat, care le oferă apoi acces la calificări profesionale de nivel 5 (terțiar nonuniversitar) și 6 (licență profesională);
– continuarea studiilor în cadrul aceluiași liceu (clasa a XII-a) pentru a accede în educația postliceală (calificare nivel 4);
– înscrierea într-un program de pregătire adițională, cu durata de 1 an, derulat în
cadrul unui colegiu/liceu teoretic pentru participarea la bacalaureatul teoretic.
- Evaluarea finală este centrată pe două tipuri de bacalaureat:
– Bacalaureat teoretic pe bază de materii și conținut disciplinar, pe care îl pot susține absolvenții rutei teoretice sau absolvenții rutei vocaționale. El poate fi susținut și de absolvenții rutei profesionale care au urmat programul de pregătire adițională. Bacalaureatul teoretic conferă acces ulterior la ciclul de licență pe filieră teoretică;
– Bacalaureat aplicat care include un număr limitat de materii și probe de ucenicie specifice pentru filiera profesională absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învățământul terțiar non-universitar (colegii cu durată de 2 ani) și apoi la ciclul de licență filiera profesională (cu durată suplimentară de 1-2 ani). - În ambele tipuri de bacalaureat, elevii au posibilitatea de a alege o mare parte din probe, dintr-o listă predefinită de opțiuni disponibile, în funcție de specializarea de studiu.
- Absolvenții rutei teoretice/vocaționale care nu promovează bacalaureatul teoretic au posibilitatea de a intra într-un program de pregătire adițională similar cu cel oferit elevilor din filiera profesională careurmăresc obținerea unui bacalaureat teoretic.
Învățământul terțiar
- Învățământul terțiar este construit, din punct de vedere al structurii, în baza elementelor
comune agreate prin Procesul Bologna și a elementelor proprii statelor din Spațiul European al Învățământului Superior. - Accesul în oricare formă de studiu de licență se face în baza bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universități.
- În conformitate cu direcțiile de dezvoltare ale Spațiului European al Învățământului Superior, există educație terțiară non-universitară sub forma unor programe de doi ani derulate în colegii universitare (așa numitul short cycle).
- Acestea oferă o calificare de nivel 5 și permit accesul pe piața muncii pentru anumite profesii care necesită un nivel de calificare superior educației secundare. Educația universitară pe toate ciclurile se desfășoară în universități autorizate sau acreditate, publice și private, care îndeplinesc o serie de standarde de calitate și
sunt reevaluate în mod regulat. - În cadrul ciclului de licență, există filiere teoretice (care includ sub-filiere vocaționale) și
filiere profesionale, cu învățare derulată în clasă sau preponderent în mediul de lucru
(programe sandwich – de tip dual), cu accent pe capacitatea de a executa activități complexe, a cerceta și a inova. - Licențele profesionale pot avea o durată de aproximativ trei ani și pot fi compuse din studii de doi ani derulate în cadrul unui colegiu universitar, la care se adaugă un al treilea an dedicat pregătirii unei lucrări de licență aplicate.
- Structural, regimul programelor de licență profesională sau vocațională include minimum un an de practică completă derulat în afara instituției, care va fi și anul de pregătire a licenței.
- Evaluarea se derulează prin metode adec-vate competențelor urmărite de obiectivele de
învățare (de exemplu, probe teoretice, proiecte e cercetare, teste în clasă etc.). Există în paralel un sistem aplicat de evaluare, derulat la locul de practică. Acesta din urmă are o pondere mai mare în cadrul licențelor profesionale. - Transferul între instituții și specializări se face în baza unui sistem de examinare decis
de fiecare universitate în parte. - Tranziția spre masterat se face în urma finalizării studiilor de licență și în baza unui sistem de examinare decis de fiecare universitate, conform cadrului legal.
- Ciclurile de master și doctorat păstrează un caracter orientat spre cercetarea științifică – cu excepția masteratelor profesionale și pedagogice – și sunt armonizate cu recomandările europene.
- Condițiile de admitere și organizarea internă sunt decise de către universități,
cu respectarea legislației și a cadrului general de asigurare a calității. Evaluarea se face preponderent în baza unor proiecte de cercetare, iar în cazul doctoratului, acestea iau forma unei teze de doctorat. În cadrul masteratelor profesionale, un proiect în sectorul de activitate poate lua locul celor de cercetare. Lucrările majore (licență, disertație) sunt trecute în mod obligatoriu prin soft-uri anti-plagiat și listate în baze de date publice, cu respectarea legislației în vigoare.
Descrierea sistemului de educație din anul 2030 conform scenariului 2
Un scenariu alternativ care pornește de la premisa corelării nivelurilor școlare cu etapele
de dezvoltare a copilului.
Educația timpurie
- Într-o primă etapă, opțională, regăsim învățământul ante-preșcolar, derulat până la
vârsta de 3 ani. - Educația ante-preșcolară se derulează în creșe sau centre de zi (adesea situate în incinta locului de muncă, fiind dezvoltate în parteneriat cu angajatorii).
- Primul nivel de educație cu o masificare
cvasi-totală (cuprinde aproape întreaga colectivitate de copii de vârstă relevantă) este cel preșcolar. Acesta cuprinde copiii cu vârsta de 3-6 ani și este axat preponderent pe dezvoltarea abilităților verbale, cognitive, de relaționare, emoționale și motrice adecvate
vârstei.
Educația primară
- Educația primară este adresată copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani și include șase clase.
- Se desfășoară în școli aflate în proximitatea domiciliului tutorelui legal al copilului, fiind limitată gruparea în baza abilităților în sectorul
public, pentru reducerea pe cât posibil a segregării sociale. - Educația primară acoperă o perioadă formativă, corespondentă tranziției
spre adolescență și pubertate. - Se desfășoară sub îndrumarea unuia sau a mai multor învățători de clasă, cu sprijinul unor profesori specializați și al unor asistenți și consilieri angajați de
către școală. Toate cadrele didactice beneficiază de educație pedagogică de specialitate la nivel universitar. Un nivel similar de pregătire îl au consilierii școlari. - Evaluarea se face atât prin teste și examene, cât și prin evaluarea observațională din partea cadrului didactic.
- Notarea se face cu ajutorul calificativelor de progres care vor monitoriza atingerea competențelor planificate în cadrul curriculei. Calificativele de progres vor fi comunicate părinților și notate în portofoliul educațional al copilului.
- Tranziția spre învățământul secundar inferior se va face fără vreo selecție suplimentară, de regulă în cadrul aceleiași școli.
Educația secundară inferioară
- Educația secundară inferioară sau gimnazială are o durată de 3 ani și este destinată copiilor cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani.
- Perioada corespunde adesea cu pubertatea și cu partea inițială a adolescenței, în care copiii au un nivel crescut de autonomie, nevoi sociale și emoționale complexe.
- Structural, educația gimnazială este comprehensivă și nediferențiată. Poate fi organizată atât în instituții specializate, cât și în școli generale (alături de educația primară) sau în colegii și licee (alături de educația secundară
superioară). - Copiii participă la educația secundară inferioară în școlile aflate în proximitatea domiciliului tutorilor legali, atunci când acest lucru este posibil. Excepții se consideră educația gimnazială specializată (de exemplu, cu predare intensivă într-o limbă străină) sau comunitățile rurale unde nu există decât școli primare.
- Educația de la acest nivel este completată de o gamă largă de activități extracurriculare
organizate sau facilitate de școli, pentru a fructifica dezvoltarea de interese diverse
în rândul copiilor, alături de o paletă variată de module opționale. - Există o serie de obiective de învățare descrise în termeni de competențe, iar notarea clasică este introdusă.
- Evaluarea pe bază de competențe implică comunicarea rezultatelor școlare către copii și părinți și utilizarea lor pentru intervenții punctuale
destinate ameliorării rezultatelor educaționale ale copilului. - Evaluarea se desfășoară prin teste, observație și notarea rezultatelor activităților de grup. Se oferă feedback copilului cu privire la progresul școlar, iar cadrele didactice sunt pregătite să identifice și să intervină acolo unde există nevoi educaționale speciale.
- Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional, alături de mențiuni privind competențele dobândite în urma activităților extracurriculare asigurate de către școală și de observațiile consilierilor școlari.
- Tranziția spre ciclul următor se face în baza unui examen general standardizat – care acoperă curriculum-ul fundamental –, a opțiunilor elevului (decise în baza recomandării unui consilier școlar) și a unor interviuri organizate cu comisii de admitere ale școlilor din următorul ciclu sau a unor testări specifice, în cazul
învățământului profesional și vocațional.
Învățământul secundar superior
- Educația secundară superioară are o durată de 3 ani și este destinată copiilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani.
- Perioada corespunde adolescenței, a începutului maturității și a emancipării legale a copilului. Această formă de educație este diferențiată pe profiluri distincte,
existând trasee teoretice, profesionale și vocaționale. - Toate durează trei ani și au competențe diferențiate.
- Pentru educația profesională și cea vocațională, 50% din educație se
derulează sub îndrumarea unui potențial angajator în regim dual. - Evaluarea se face prin examene, observație și proiecte individuale sau de echipă pentru educația teoretică și, complementar, prin evaluarea oferită de tutorele de practică (educație profesională) sau îndrumător (educație vocațională).
- Competențele atinse sunt trecute în portofoliul educațional, alături de o evaluare a
unui consilier de inserție pe piața muncii la finalul clasei a XII-a. - Transferul între instituții se face, în limita locurilor disponibile, în baza unui test care poate fi susținut înainte de începerea anului școlar.
- Tranziția către învățământul superior se
face în baza rezultatelor unui examen de bacalaureat care acoperă materiile de bază (limba și literatura română, matematică, o limbă străină) la nivelul trunchiului comun minim oferit pentru toate cele trei trasee. Suplimentar,
elevii au un număr de trei probe la alegere, inclusiv probe practice derulate în
cadrul unei companii sau instituții de profil. - Universitățile au dreptul de a cere candidaților participarea la anumite probe ale bacalaureatului, din rândul celor aflate la alegere, pentru că nota obținută va fi avută în vedere în procesul de admitere.
- Elevii vor avea acces la criteriile de admitere cel târziu cu doi ani școlari
înainte de perioada de admitere. - Alternativ, elevii pot opta pentru participarea la bacalaureatul internațional, care este
recunoscut pentru admitere de către universitățile românești. Fiecare universitate are obligația de a anunța condițiile de admitere bazate pe bacalaureatul internațional. - Elevii care nu au promovat nicio formă de bacalaureat au acces la studii postliceale de
doi ani, perioadă în care beneficiază gratuit și de un program de pregătire suplimentară pentru bacalaureat. - Studiile postliceale complete oferă acces facilitat către programe de ciclu
scurt sau licență dacă pe durata acestuia beneficiarul reușește și promovarea examenului de bacalaureat.
Învățământul terțiar
- Învățământul terțiar este construit, din punct de vedere al structurii, pe baza elementelor comune agreate prin Procesul Bologna și a elementelor proprii statelor din
Spațiul European al Învățământului Superior și oferă flexibilitate sporită pentru studenți în alegerea traseelor curriculare și în personalizarea învățării. - Astfel, se introduc programe cu componentă de formare majoră și minoră, în care o treime de credite pot fi contractate din altă specializare decât cea principală a domeniului de studiu.
- Statul acoperă cheltuielile de formare pentru un număr de locuri, în corelație
cu nevoile economiei și ale societății, indiferent de specializările alese de către studenți. - Există programe de ciclu scurt (2 sau 3 ani) de pregătire avansată în anumite domenii
tehnice, cu posibilitatea continuării studiilor cu o licență. - Evaluarea se derulează prin metode adecvate competențelor pe care le urmăresc (de
exemplu, probe teoretice, proiecte de cercetare, teste în clasă etc.) - Transferul între instituții și specializări se face în baza unui sistem de examinare decis
de fiecare universitate în parte. Examinarea poate include recunoașterea învățării anterioare derulate în afara sistemului academic - Tranziția spre masterat se face în urma finalizării studiilor de licență și în baza unui sistem de examinare decis de fiecare universitate,
conform cadrului legal. - Universitățile dobândesc un grad sporit de autonomie în organizarea programelor de
masterat și doctorat, cu respectarea prevederilor Procesului Bologna.
Obiectivele sistemului de educație timpurie 2018 – 2030
- Dezvoltarea unei rețele de creșe și alte servicii de educație timpurie ante-preșcolară
autorizate/acreditate care să permită accesul a minimum 30% din copiii de 0-3
ani, până în 2030. - Asigurarea condițiilor pentru generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani
în învățământul preșcolar și atingerea unui procent de 95% de cuprindere a copiilor
până în 2025.â - Dezvoltarea unui cadru distinct de asigurare a calității educației timpurii și implementarea lui până în anul 2030, cu evaluarea lui periodică, la fiecare 5 ani.
Acesta va include standarde minime privind spațiul educațional, dotările, activitatea
psiho-pedagogică și activitățile suport (de exemplu, standarde privind îngrijirea, hrana
copiilor, consilierea și serviciile medicale). - Dezvoltarea, unificarea și creșterea calității sistemului de formare inițială și continuă a
personalului didactic și de îngrijire din educația timpurie și implementarea lui începând
cu 2021. - Revizuirea permanentă a curriculumului, pentru adaptarea la cele mai noi și mai
moderne abordări pedagogice folosite în educația timpurie la nivel global.
Obiectivele sistemului de învățământ de bază (primar și secundar inferior) 2018 – 2030
- Implementarea, începând cu anul 2020, a unui nou curriculum centrat pe competențe, concomitent cu un proces de evaluare corelat cu acesta și cu un proces adaptat de formare a cadrelor didactice.
- Reorganizarea evaluărilor de final de ciclu și a procesului de consiliere aferent evaluării, inclusiv printr-o standardizare a itemilor de evaluare periodică, utilizarea
unor instrumente de verificare a acordării notelor și reducerea rolului examenului
final în progresul dintre cicluri. - Utilizarea unor portofolii educaționale care să permită o mai bună monitorizare a
evoluției copilului pe durata școlarizării. Portofoliul va fi generat automat, după
completarea catalogului electronic, și va cuprinde note, evaluarea sumativă a elevilor
pe întreg parcursul școlar, observațiileconsilierilor școlari, finalizându-se cu obținerea
unui profil și a unor recomandări de recuperare, dacă este cazul. - Îmbunătățirea rezultatelor obținute de România la testările internaționale standardizate
cu clasarea țării noastre în primele 30 de state de pe mapamond, în
cadrul testelor PISA, până în 2030. - Încurajarea inovării, a creativității și a inițiativei antreprenoriale în rândul elevilor, prin
crearea de oportunități de stimulare a interesului acestora prin diverse experimente,
proiecte și simulări. Dezvoltarea unui sistem de identificare a
ariilor de performanță ale elevilor (de exemplu, identificarea talentelor în sport,
artă, șah, abilități practice etc.) și de sprijinire a tuturor elevilor cu abilități și talente
deosebite pentru a atinge excelența. - Formarea cadrelor didactice pentru identificarea situațiilor de risc de abandon școlar
și crearea instrumentelor necesare pentru gestionarea acestora (de exemplu, educația
remedială, programe de școală după școală, consiliere școlară și parentală, măsuri
de sprijin social etc.) astfel încât să se contribuie la reducerea acestui risc. Implementarea acestora începând cu 2025. - Dezvoltarea de servicii de consiliere pentru elevi, cu rolul de a facilita tranziția spre
învățământul secundar superior. - Creșterea ratei de promovare a testării de la finalul educației gimnaziale la minimum
80%.
Obiectivele sistemului de învățământ secundar superior 2018 – 2030
- Reconfigurarea sistemului educațional astfel încât toate traseele educaționale să
permită accesul spre o formă superioară de formare, indiferent de profilul urmat. - Sistemul de învățământ secundar superior oferă calificări care pot fi puse în valoare pe
piața muncii sau în tranziția către alte forme de educație, inclusiv în educația teoretică (de exemplu, certificări în domeniul informaticii sau al limbilor străine), până în 2025. - Dezvoltarea unui sistem de guvernanță care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaționali (precum reprezentanții elevilor, părinților, ai sindicatelor și ai mediului privat).
- Implementarea unui sistem de analiză și îmbunătățire periodică (la fiecare patru ani)
a curriculumului astfel încât acesta să susțină dezvoltarea competențelor specifice
cerute în societate și a competențelortransversale (sociale, de participare civică
etc.) ale tinerilor din educația secundară, indiferent de filiera pentru care ei au optat.
O4. Operaționalizarea și punerea în practică a sistemului de credite educaționale
transferabile, care să facă posibile tranzițiile în interiorul sistemului educațional,
fără a fi necesară alocarea de ani suplimentari, ci doar acoperirea disciplinară.â - Restructurarea evaluării finale (bacalaureatul) pentru a reflecta mai bine natura fiecărei filiere și implementarea noului sistem de evaluare începând cu 2025. Bacalaureatul va include probe practice, eventual derulate în afara mediului școlar.
- Creșterea numărului de opționale, precum și a puterii de decizie a elevilor în stabilirea disciplinelor urmate și a conținutului acestora,indiferent de traseul educațional ales. â
- Valorificarea experiențelor de învățare în alte contexte și în afara programului „școala altfel”, cu implicarea experților din diverse domenii în crearea acestor experiențe de învățare.
- Creșterea numărului de oportunități de mobilitate de studiu/internship/voluntariat
pentru elevii acestui ciclu, în conformitate cu politicile europene, începând cu
2020. Participarea la programele europene de mobilitate într-o pondere
echivalentă cu cea a României în populația totală a UE. - Evaluarea periodică a specializărilor din invățământul secundar superior în vederea
adaptării ofertei educaționale la nevoile societății și ale economiei. - Creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat la 75% din totalul colectivității și organizarea de politici țintite spre reducerea numărului de instituții de învățământ cu rate de promovare mai mici de 50%.
Obiectivele transversale: calitate și echitate 2018 – 2030
- Creșterea accesului la educație de calitate pentru toate categoriile sociale, în special
a celor provenite din medii dezavantajate, sub-reprezentate în acest moment. - Reducerea ratei de părăsire a sistemului de învățământ (indiferent de nivelul de
educație la care preșcolarul/elevul/studentul abandonează studiile). - Sprijinirea participării la educație a tinerilor cu risc crescut de abandon școlar, spre
exemplu, prin acordarea de pachete deservicii integrate (consiliere, cazare, servicii
de masă, servicii medicale, servicii educaționale de sprijin, servicii sociale, acces
la echipamente și resurse educaționale specifice pentru cei cu nevoi educaționale
speciale sau cu diverse forme de dizabilitate etc.). - Creșterea gradului de alfabetizare funcțională în România.
- Reducerea discrepanțelor dintre școlile din medii diverse și, respectiv, a polarizării
sistemului educațional. Acest deziderat sepoate realiza prin adecvarea finanțării școlilor
din mediul rural la nevoile reale și prin schimbarea politicilor de resurse umane,
astfel încât școlile din mediile dezavantajate să poată atrage cadre didactice talentate,
motivate și pregătite pentru a face față provocărilor specifice acestor medii. - Dezvoltarea unui mediu incluziv, prin promovarea toleranței și interculturalității în
cadrul programelor școlare, și dezvoltarea de programe de formare continuă pentru
managementul diversității. - Definirea unor standarde clare, minime, pentru ceea ce considerăm a fi o „școală incluzivă bună”, care să aibă în vedere specificul fiecărei comunități de educație. Aceste
standarde vor fi corelate cu atribuirea unor mandate adecvate către instituțiile de evaluare externe (ARACIP, ISJ, APL etc.), pentruevaluarea îndeplinirii acestora. - Asigurarea calității infrastructurii educaționale în sensul îndeplinirii unor standarde
minime de siguranță a celor care activează în interiorul acestora (elevi/studenți,
cadre didactice etc.). - Asigurarea respectării principiilor de etică și integritate academică în toate activitățile
educaționale.
Obiectivele transversale: evaluarea elevilor și studenților 2018 – 2030
- Revizuirea și îmbunătățirea progresivă a proceselor de evaluare din parcursul educațional al elevilor și studenților: la momentele de prag (sumative), cât și pe
parcurs (formative), prin tranziția spre evaluări asigurate calitativ, care beneficiază de
sprijin instituțional adecvat. - Dezvoltarea și activarea, începând cu 2020, a unui mecanism dinamic de reglare
a proceselor educaționale pe baza evaluărilor rezultatelor învățării elevilor și studenților,
pentru a întări relația dintre curriculum și evaluare. - Elaborarea unor standarde și a unor descriptori corespunzători scalelor de notare
folosite în evaluarea elevilor și utilizarea lor pentru compararea rezultatelor
școlare și creșterea încrederii societății în sistemul de notare din școli. Utilizarea
acestora inclusiv pentru recunoașterea învățării formale și informale. - Utilizarea sistemelor informatice atât în procesul de evaluare, cât și în cartografierea
rezultatelor elevilor și studenților. - Implementarea unei abordări coerente, bazate pe competențe, la toate nivelurile și disciplinele, în domeniile de bază – scris, citit și matematică –, pentru ca acestea să
devină niște repere-cheie în evaluare. - Reorganizarea sistemului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice, inclusiv
a celor din învățământul universitar, învederea creșterii pregătirii acestora în
domeniul evaluării teoretice, dar mai ales metodologice (proiectarea și realizarea
evaluărilor, colectarea, interpretarea și utilizarea rezultatelor evaluării, revizuirea propriilor demersuri de evaluare). - Asigurarea transparenței și a corectitudinii evaluărilor din învățământul superior prin
combaterea fenomenului de plagiat.
Puteți citi integral aici Proiectul România Educată
Citește și Klaus Iohannis: Trebuie regândită evaluarea elevilor. La noi este cam la nivelul anilor ’60-’70
